Peștera Ghețarul de la Scărișoara are o valoare enormă pentru România. Pe lângă faptul că este o atracție turistică importantă și este zilnic vizitat de mii de turiști, ghețarul este și un termometru istoric. În gheață se află prinse toate informațiile de care au nevoie oamenii de știință, pentru a afla ce temperaturi au fost în urma cu sute de ani, dar care contribuie și la imaginea de ansamblu pentru estimarea climei pe viitor.„Există anumite informații care ne pot da certitudini sau intervale de probabilitate. În ceea ce privește datele paleoclimatice, noi avem măsurători directe, cu termometrul, pentru ultima sută și ceva de ani. În anumite locuri din Europa sunt și date mai vechi de 200 de ani, de 200 și ceva de ani, dar atunci când avem perioade mai îndepărtate, ne bazăm pe aceste informații ce se pot extrage și pe baza metodelor științifice pot fi interpretate și avem estimări ale temperaturii, ale precipitațiilor, chiar și ale compoziției atmosferei din vremuri mult mai vechi, când nu ai cum să ai măsurători directe”, a declarat Roxana Bojariu, climatolog, pentru digi24.ro.Analizând gheața din care este format, cercetătorii pot afla cum a fost vremea acum 2.000 de ani și ce temperaturi erau atunci. La ultima măsurătoare, ghețarul de la Scărișoara avea 120.000 metri cubi, fiind cel mai mare ghețar aflat într-o peșteră din Europa și printre cei mai spectaculoși din lume.Cu o istorie și importanță remarcabilă, Peștera de la Scărișoara este considerată una dintre cele mai impresionante destinații speologice și turistice din țară.Această minunată formațiune subterană a captat atenția atât a experților în speologie, cât și a turiștilor dornici să exploreze frumusețea naturală a României. Ghețarul de la Scărișoara se remarcă prin faptul că gheața sa perenă rezistă și în mijlocul verilor călduroase. În interiorul sălii principale, cunoscută sub numele de Sala Mare, se găsește un imens bloc de gheață cu o grosime impresionantă de până la 25 de metri, ceea ce face ca acest ghețar să fie cel mai mare de acest tip din lume într-o peșteră. Volumul total al gheții depășește 100.000 de metri cubi și este înconjurat de peșteri cu concrețiuni calcitice remarcabile, care adaugă o notă de frumusețe ireală peisajului subteran.Conform ultimelor măsurători din 2017, realizate cu o tehnologie 3D de precizie, volumul gheții este estimat la aproximativ 118.000 de metri cubi, cu o eroare de ±9,5% . Aceste cifre uimitoare confirmă poziția peșterii Ghețarul de la Scărișoara drept cel mai mare depozit de gheață perenă din peșteri de pe întregul glob.Descoperirea și cercetarea acestei bijuterii naturale au fost realizate de-a lungul timpului de către numeroși exploratori și oameni de știință. Atestările scrise ale existenței ghețarului pot fi găsite în documente istorice ce datează de mai bine de două secole [1]. Emil Racoviță, un pionier al speologiei și fondatorul Institutului de Speologie de la Cluj, a fost unul dintre primii cercetători care a adus contribuții semnificative la înțelegerea acestei formațiuni unice. Pe parcursul anilor, peștera Ghețarul de la Scărișoara a fost explorată în detaliu și studiată în cadrul cercetărilor științifice, dezvăluind mai multe aspecte fascinante ale acestei minuni naturale.În plus față de măreția sa speologică, Peștera Ghețarul de la Scărișoara are și o semnificație istorică și culturală. Prima mențiune documentată a peșterii datează din secolul al XVIII-lea, atunci când împărăteasa Maria Tereza a autorizat exploatarea lemnului din zonă pentru reparații la scările de acces către ghețar. Această comoară naturală a României continuă să fascineze și să inspire pe cei care o vizitează, oferind o incursiune unică în adâncurile pământului și în trecutul îndepărtat al acestei regiuni.
Source link