Arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, a relatat o întâmplare de la construirea barajului de la Tarnița. Echipa care a proiectat barajul a trecut prin mari emoții după ce a introdus calculele de pe hârtie în calculator pentru a fi verificate. Deși barajul era deja construit, datele arătau că acesta nu rezistă.”În urma cu peste 10 ani, pe vremea când profesam în mediul privat, am avut ocazia să-l cunosc pe dl. ing. Christidis – proiectantul barajului. La una dintre întâlniri mi-a povestit o întâmplare cu proiectarea barajului. Barajul este din beton, în dublu arc și reprezenta ceva inedit la momentul proiectării fiind cel mai zvelt din ţară. Povestea spunea că, la câțiva ani după darea în folosință a barajului, Institutul de Studii și Proiecte Hidrotehnice (ISPH) București a fost dotat cu un calculator.Acesta urma să fie folosit la realizarea calculelor de rezistentă și stabilitate a barajelor. Dl. Ing. Christidis, împreună cu colegii dânsului, au zis că profită de ocazie să-și testeze calculele de la barajul Tarnița. După ce au introdus toate datele în calculator… surpriză mare. Rezulta că barajul nu rezistă (asta deși era de câțiva ani executat). După două zile și două nopți de verificare a datelor, s-a găsit greșeala – era introdus greșit un parametru în calculator.S-a remediat și calculele au coincis cu cele de pe hârtie. La anul se împlinesc 50 de ani de când a fost pus în funcțiune. Respect dl. Christidis! Avem oameni valoroși!”, a relatat Salanță.Barajul de la Tarnița este un baraj în arc construit în anul 1974, situat între comunele Râșca, Mărișel și Gilău, în județul Cluj, la vest de municipiul Cluj-Napoca, în România. Acesta este asociat cu Lacul Tarnița, un lac de acumulare cu o suprafață de aproximativ 215 hectare și o lungime de peste 8 kilometri. Lacul Tarnița este alimentat de apele Văii Someșul Cald, unul dintre afluenții Someșului Mic.Barajul are o înălțime de 97 de metri și o lungime a coronamentului de 237 de metri. A fost construit cu scopul principal de a produce energie electrică, având o capacitate de debit deversor de 850 mc/s.Hidrocentrala Tarnița, asociată cu barajul, a fost pusă în funcțiune în iunie 1974 și are o putere instalată de 45 MW. În plus, în zona barajului lacului Tarnița a fost construită și o microhidrocentrală, care a fost dată în funcțiune în mai 2009, având două microhidroagregate echipate cu turbine Francis, fiecare având o putere de 800 kW.Lacul Tarnița și zona din jurul său sunt apreciate ca destinații turistice. Aici, vizitatorii pot desfășura diverse activități, cum ar fi navigația cu iole, plimbări cu caiacul, pescuit, înot și plimbări cu barca
Source link