Connect with us

Eveniment

Primăria Clujului încasează peste 1 milion de lei din parcări. Viceprimar: „Dacă ai o problemă de rezolvat, rezolvi într-o oră. Dacă vrei să vii la restaurant sau la o cafea, parchezi mai departe și mergi 10 minute pe jos”

Diana Petrescu

Published

on

Emil Boc, supărat pe șoferii clujeni că nu mai plătesc parcarea în centrul Clujului: „Niciodată n-am mai avut așa ceva” 1

Primăria Cluj-Napoca administrează în zona centrală a orașului circa 1.500 de locuri de parcare și încasează peste 1 milion de lei/lună din această activitate, a declarat pentru Hotnews.ro viceprimarul Dan Tarcea.”La noi nu există personal care să încaseze banii în parcare, poate acum 20 de ani era. Plata parcărilor se poate face prin multiple metode, fie prin sms, prin aplicațiile disponibile, avem 3 aplicații, una a primăriei, două private, prin tichete răzuibile, sunt cel mai puțin folosite, cu cardul la parcometre, contact-less.Banii ajung la Serviciul de Parcări din subordinea Primăriei. La noi tot serviciul de parcări este gestionat de 27 de persoane, ele fac inclusiv mentenanța și asistența și intervențiile dacă apare o defecțiune”, a explicat Tarcea.Politica Primăriei este ca oamenii să vină cât mai puțin cu mașina în centru, iar dacă vin, să stea cât să își rezolve problemele, taxa de parcare crescând după primele două ore de la 8 la 16 lei/oră, tocmai ca să descurajeze.”Parcările publice au un grad de ocupare de peste 80% în zona centrală, iar în anumite momente chiar 95%. În parkingul de la Primărie, în primele două ore tariful este de 8 lei/oră, iar după ce se depășesc cele două ore tariful crește la 16 lei/oră, deci nu este foarte ieftin. Dacă ai o problemă de rezolvat, rezolvi într-o oră.Dacă vrei să vii la restaurant sau la o cafea, parchezi mai departe și mergi 10 minute pe jos. Avem în permanență disponibile cel puțin 400 de locuri de parcare disponibile din 800 la Sala Polivalentă și la Stadion.
Cele două parcări sunt la o distanță de 10 minute de mers pe jos de Primărie, deci cine dorește să vină în zona centrală pe jos poate parca acolo, cu 1 leu pe oră”, a afirmat viceprimarul Tarcea.El spune că Primăria nu va mai amenaja locuri noi de parcare în zona centrală și explică de ce:”Dacă vom face locuri de parcare în zona centrală nu vom face altceva decât să aducem și mai multe mașini într-o zonă istorică, unde nu mai putem să lărgim străzi, din contră, trebuie să lărgim trotuare, să facem piste de biciclete.
Mersul pe jos sau cu bicicleta nu a făcut rău nimănui. Sunt și multe mijloace de transport, sunt străzi pe unde la fiecare minut vine câte un mijloc de transport și să mergi unde ai treabă, dacă nu vrei pe jos”.Banii încasați din parcări sunt investiți pentru amenajarea unor noi locuri de parcare.”Avem peste 10 parcări construite din bugetul local. Anul acesta ne propunem să facem un park&ride de 863 locuri de parcare, valoarea lui este de 51 milioane lei plus TVA în zona aeroportului, astfel încât cei care vin în Cluj din Bistrița, Baia Mare să poată lăsa mașinile acolo și apoi să ia mijlocul de transport în comun și să vină în oraș”, a spus Tarcea.În ceea ce privește parcarea pe trotuar, el afirmă că în zona centrală, cel puțin pe străzile circulate, acest lucru nu este permis, mașinile care încalcă regula fiind ridicate:“Dacă discutăm strict de zona centrală, nu sunt mașini parcate pe trotuar. Nu ne dorim să punem în pericol cetățenii care merg pe trotuar, că nu au pe unde să treacă, deci ridicăm mașinile sau punem stâlpișori. Pot să vă dau câteva exemple de trotuare unde avem zero toleranță față de cei care își parchează mașinile acolo: bd. 21 Decembrie, strada Moților, Piața Unirii, Strada Eroilor, Calea Mănăștur, bd. Regele Ferdinand, deci sunt bulevarde în zona centrală unde ridicăm orice mașină parchează pe trotuar.În cartiere mai sunt mașini parcate pe trotuar fiindcă la nivelul municipiului Cluj-Napoca avem înmatriculate peste 200.000 de mașini la 45.000 de locuri de parcare. Deci a crescut foarte mult numărul de mașini pe cap de locuitor. Dar în zona centrală în marea lor majoritate trotuarele sunt libere de mașini și se poate circula pe ele”.Primăria Capitalei a încasat anul trecut, din taxele pentru 11.000 de locuri de parcare, aproximativ 19 milioane de lei.Din aceşti bani, instituţia condusă de Nicuşor Dan a rămas cu mai puțin de cinci milioane de lei, restul banilor ducându-se pe salariile celor care lucrează la parcări, în lipsa parcometrelor și a unei metode eficiente de control, informează Antena3.Instituția mai are încă 9.000 de locuri de parcare, dar pe acestea nu încasează bani, pentru că acolo maşinile pot staţiona gratuit.Deși în unele parcări taxa ajunge la 10 lei pe oră, activitatea nu este una foarte profitabilă pentru municipalitate.Parkinguri pentru biciclete in toate cartierele ClujuluiPrimăria va amenaja locuri sigure pentru biciclete în care acestea pot fi depozitate. Primele containere au fost amplasate deja în cartierul Între Lacuri.  În luna mai a acestui an vor fi finalizate șapte asemenea containere de depozitare, estimează oficiali ai municipalității.„Asigurăm parcări pentru biciclete în toate cartierele municipiului. În această etapă vom amenaja 350 de locuri de parcare pentru biciclete. A fost dat ordinul de începere a lucrărilor pentru construcția de containere pentru depozitarea bicicletelor în șapte locuri din municipiu. Capacitatea lor este de 50 de biciclete. Este vorba de amplasamente pe străzile Fântânele 59, Donath 194, Primăverii 2, Brateș 16, Nirajului – Aurel Vlaicu 60, Mureșului 56 – 58 și în parkingul Hașdeu. Până la sfârșitul anului urmează să mai identificăm și alte locații pentru extinderea acestui proiect. „, a spus viceprimarul Dan Tarcea, citat de actualdecluj.ro.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom