Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, marți, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol.
Decizia a fost luată în urma recomandării ICOMOS – Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – care a susținut înscrierea sitului și în Patrimoniul mondial în pericol deoarece în prezent nu există nicio certitudine că nu pot fi reluate activitățile miniere în zonă. De asemenea, ICOMOS a recomandat ca experții să facă o vizită în zonă, să fie făcute recomandări și controale, astfel încât „să fie întreruptă cât mai rapid autorizația pentru exploatare minieră”.
Decizia vine la împlinirea a 65 de ani de când România se numără printre membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
“Salut includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității! Prin eforturi conjugate ale autorităților și specialiștilor, Roșia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”, a declarat preşedintele României, Klaus Iohannis.
„Peisajul cultural minier Roşia Montană” conţine ”cel mai semnificativ, extins şi divers din punct de vedere tehnic complex minier aurifer subteran roman cunoscut în lume la ora actuală, datând din perioada ocupaţiei romane a Daciei (106-271 EN)”. În aceste momente, sărbătorim alături de comunitatea locală din Roşia Montană, a căror rezistenţă şi determinare au inspirat o lume întreagă. Azi, toate eforturile lor sunt încununate cu cea mai importantă distincţie culturală pe care o poate primi un loc de pe acest pământ: ”Outstanding Universal Value” (”Valoare Universală Excepţională”) în Patrimoniul Mondial UNESCO”, se arată pe pagina oficială a proiectului.
Conform Ministerului Culturii, lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată apoi cu înscrierea de situri culturale:
Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993),
Biserici din Moldova (1993, 2010),
Mânăstirea Hurezi (1993),
Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999),
Centrul Istoric Sighişoara (1999),
Biserici de lemn din Maramureş (1999).
Un alt sit natural înscris este reprezentat de Păduri seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.
Source link