Pogăcelele cu jumări, “zama de şălate” sau celebrul balmoş devin marcă înregistrată. Se ocupă de asta studenţii din Cluj-Napoca, care au strâns peste 20 de reţete tradiţionale din zona Ardealului.Balmoșul, brânzeturile din Bistriţa, pogăcelele cu jumări sau mămăliga cu zămuță, toate pot intra în patrimoniul gastronomic românesc şi au fost prezentate în cadrul unui festival gastronomic la Facultatea de Agricultură din Cluj-Napoca.“Zamă de şălate, specific din Valea Bârgăului Bistriţa-Năsăud şi gomboţ cu poame, la fel de specific. Este o mâncare care la noi este foarte comună şi toată lumea o apreciază. Se poate servi şi rece, este răcoroasă, perfectă pentru vremea de acum”, spune Raluca Someşan, studentă, citată de observatornews.ro.“Pentru mine este o chestie extraordinară atâta timp cât văd că aceşti tineri îşi doresc neapărat să reînvie tot ceea ce înseamnă zestrea gastronomică a României. Ceea ce din punctul meu de vedere ar fi baza gastronomiei pentru noi, baza puterii de a aduce şi de a atrage turişti străini”, crede Paul Siserman, chef bucătar. “Sunt produse de care nu prea am auzit şi pe care gastronomii prezenţi la eveniment, după ce văd care e forţa de comunicare a acestor produse, le vor introduce în restaurantele din Cluj-Napoca sau din alte restaurante din România”, este de părere Avram Fițiu, coordonator proiect USAMV Cluj.Ţara Călatei, la confluenţa judeţelor Cluj şi Sălaj. “Bulgărele de zăpadă” este desertul specific locului. Iar reţeta, cu ingrediente comune, nu e chiar simplu de făcut. Odată frământat aluatul, urmează partea artistică. Deși doamna Jutka îşi aminteşte reţeta de la bunica ei, de acum poate fi sigură că nu se va mai pierde în timp. S-a ocupat de asta şi Norbert, student la USAMV în Cluj. În ultimul an, a cules cu grijă toate informaţiile despre acest desert şi indiferent cine îl va prepara, nu va da greş. “Se consumă de fiecare nuntă şi de fiecare dată când se organiza orice fel de bal, indiferent dacă era bal mascat, de Paşti, de Rusalii, de Crăciun”, spune el.
Source link