Cei de la STORIA au realizat un top 5 cele mai căutate cartiere rezidențiale din Cluj Napoca. Au fost luate în calcul siguranța, prețul pe metru pătrat al locuințelor noi, infrastructura și accesul la serviciile specifice necesare fiecărui individ (școală, mijloace de transport public, magazine diverse și altele).Clujul are oficial 21 de cartiere. Cele mai întinse sunt Dâmbul Rotund, Grigorescu, Mărăști, Mănăștur, Becaș, Borhanci, Sopor, Someșeni și Iris. Cele care s-au dezvoltat accelerat în ultimii ani sunt: Plopilor (unde se află Cluj Arena), Borhanci, Sopor, Someșeni, Europa, Făget, Becaș și Bună Ziua, tot acestea fiind și cele cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare viitoare.
(Foto Facebook Municipiul Cluj-Napoca)Cartierul GheorgheniSituat la est de zona centrală a Clujului, dezvoltat pe o schemă urbanistică trasată în anii 1960, Gheorgheni este cel mai înverzit cartier al orașului. Caracteristic este faptul că întâlnești la tot pasul pomi fructiferi, rămășițe ale livezilor și grădinilor care au fost desființate pentru a face loc blocurilor.Regimul de înălțime variază de la 4 la 12 etaje. Lacul Gheorgheni sau Lacul fără fund este punctul central al cartierului, loc de promenadă și agrement, fiind inclus în Parcul Iulius Mall, loc predilect pentru evenimente publice. Livada Palocsay, o zonă plină de verdeață și pomi fructiferi și Parcul Detunata sunt parte a cartierului. Baza Sportivă Gheorgheni, un complex sportiv cu 11 terenuri de sport, pistă de alergare, parc de aventură cu trasee prin copaci, amfiteatru, bouldering, teren de paintball și altele, este una dintre bijuteriile Clujului.Dezvoltarea cartierului continuă, iar noile blocuri oferă locuințe moderne, nefiind omise nici cele destinate birourilor, extrem de solicitate în ultimii ani.MănășturManasturul a fost înglobat orașului în 1895, iar înfățișarea de azi este rezultatul reorganizării urbanistice din perioada comunistă. În 1965 cele mai multe dintre case au fost demolate, în locul lor fiind construite blocurile muncitorești care domină și astăzi. Cartierul este destul de aglomerat (având aproximativ 50.000 de locuitori, incluzând și zona Intre Lacuri), dar are avantajul accesului la Autostrada Transilvania, la care se adaugă magazine de tot felul, școli, grădinițe și servicii în imediata vecinătate, fiind unul dintre cele mai bine dezvoltate din punctul de vedere al infrastructurii și transportului.Tot cartierul este dominat de blocuri cu aer muncitoresc cu 4, 8 sau 10 etaje. Deși incluse în categoria locuințelor vechi, sunt căutate ca urmare a suprafețelor și a modului în care au fost compartimentate. În partea de sud a cartierului și-au făcut loc construcțiile noi.Predomină casele individuale și duplexurile, dar sunt și blocuri cu diferite regimuri de înălțime, diversitatea de stiluri reprezentând principala caracteristică a construcțiilor.Cartierul ZorilorCartierul Zorilor a fost construit în anii ’80 pe Dealul Hajongard într-o arie cu case, la sud de cetatea Clujului. Mai este cunoscut drept Hasengarten-Házsongárd sau „Grădina cu iepuri”. Numele vine de la poziția caselor luminate de primele raze ale soarelui, dimineața. Cartierul Zorilor are o infrastructură demnă de apreciat: străzi largi și spații verzi amenajate (Parcul Iuliu Prodan, de exemplu), latura de nord mărginindu-se în Grădina Botanică (una dintre cele mai mari și mai complexe din țară).Calea Turzii, la estul cartierului, este parte din E60, cel mai important drum european care traversează România. Locuitorii au la dispoziție o gamă largă de facilități: grădinițe, școli, piață agro-alimentară, două centre comerciale mari, farmacii, spitale, clinici private, hoteluri și pensiuni, restaurante, bănci și așa mai departe.Andrei MureșanuExclusiv zona rezidențiala cartierul Andrei Muresanu are cea mai mare densitate de construcții interbelice, unele dintre ele spectaculoase în stil neomaur, mediteran, neobaroc, gotic, clasic și romantic, la care se adaugă numeroase construcții noi cu abordări moderne și minimaliste, creând un amestec de stiluri arhitecturale originale. Predominante sunt locuințele individuale, dar și-au făcut loc și ansambluri, cu regim mediu de înălțime, de tipul blocurilor. Principalele artere sunt: Calea Turzii, strada Constantin Brâncuși și Alexandru Bohățiel, dar cartierul este structurat în patrulatere regulate cu străzi paralele și perpendiculare între ele.Aici se află casa lui Ion Agârbiceanu, a istoricul Alexandru Lepădatu, a filosofului D.D. Roșca, a criticului Nicolae Balotă și a profesorului Iuliu Hațieganu.FloreștiDeși nu este un cartier al Clujului, ci o localitate limitrofă, Floresti este, în fapt, parte a municipiului. Comuna Florești este cea mai mare din țară și are o lungă istorie. Descoperiri arheologice confirmă existența așezărilor umane din neolitic, dar prima atestare documentară datează din 1272. Numele actual l-a primit în 1924, până atunci fiind cunoscută drept Feneșul Săsesc. Aici se află Cetatea Florești sau Cetatea Fetei, construită ca punct de apărare împotriva tătarilor în 1241 și dărâmată în timpul răscoalei de la Bobâlna din 1437.Floreștiul a avut parte de o dezvoltare spectaculoasă, începând cu 2006-2007, pe fondul dezvoltării accelerate a Clujului. În prezent, construcțiile noi, case și vile individuale și ansambluri rezidențiale de blocuri, le depășesc substanțial pe cele vechi.Comuna are o populație de circa 30.000 de locuitori, este traversată de drumul european E60, iar în vecinătate se află Autostrada Transilvania. Zona este aglomerată, dar se fac eforturi pentru a dezvolta rețeaua de infrastructură rutieră, precum și cea socială care să acopere nevoile locuitorilor, majoritatea tineri.

Source link