În fiecare an, pe 30 noiembrie, crediocioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, cel Întâi chemat, ocrotitorul României.
Sfântul Andrei, deși era iudeu de neam, a propovăduit într-o parte a pământului românesc, la strămoșii noștri geto-daci, în teritoriile situate pe țărmul apusean al Mării Negre, cunoscut și ca Pontul Euxin. Sfântul Apostol Andrei a fost propovăduitorul Evangheliei în Sciția Mică, acesta fiind numele sub care a fost cunoscut în antichitate, actualul teritoriu al Dobrogei și Cadrilaterului.
Sfântul Andrei, “cel întâi chemat” la apostolie era frate al lui Simon Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Betsaida, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii). „Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Amândoi s-au numărat printre “ucenicii” Sfântului Ioan Botezătorul, ascultând timp îndelungat predicile acestuia in pustiul Iordanului, cu îndemnuri la pocăința si cu proorocia despre venirea lui Mesia,” scrie crestinortodox.ro.
Sfântul Andrei, „cel dintâi chemat”
Înţelegând de la Sfântul Ioan cine este Domnul Iisus, l-a lăsat pe fostul lui învăţător şi L-a urmat pe Domnul. De aceea i se mai spune „cel dintâi chemat“, fiindcă a fost primul dintre ucenicii Săi. „El l-a dus şi pe fratele său Simon la Domnul şi Domnul l-a numit pe acesta Petru. Apoi, cei doi fraţi, după ce au stat o vreme cu Domnul, s-au întors la Sfântul Ioan, până la arestarea lui de către Irod. Se crede că, împreună cu fratele său, Simon Petru, a fost de faţă la minunea făcută la nunta din Cana. Când Domnul i-a chemat să-l urmeze în timp ce pescuiau, au lăsat totul şi l-au urmat, până la răstignirea pe Cruce,” potrivit ziarullumina.ro.
După Pogorârea Sfântului Duh, Sfântul Andrei a fost trimis să propovăduiască în Bitinia şi în Tracia, în Macedonia, pe ţărmurile Mării Negre şi prin părţile Istrului, ajungând şi pe meleagurile noastre. Şi pretutindeni întorcea oamenii la credinţă, vindecându-i şi ajutându-i să cunoască Adevărul. Apoi s-a întors în Peleponez, în Grecia, şi şi-a găsit sfârşitul, ca mucenicii, la Patras, lângă Corint.
Se spune că s-a mâniat pe el mai-marele cetăţii, pentru că a vindecat-o pe soţia lui şi ea s-a creştinat. Se mai spune că a murit răstignit pe o cruce în formă de X, pentru că nu s-a simţit vrednic să fie răstignit asemenea Domnului său.
Superstiții de Sfântul Andrei. Ce e interzis să faci și ce trebuie să ai în casă în această zi
În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, de Sfântul Andrei există credința că locuinţele sunt păzite de strigoi, dacă oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos şi cenuşa caldă e scoasă din sobă. Tot atunci se crede că spiritele morților bântuie prin locurile în care au trăit, iar fetele de măritat îşi văd ursitul în vis. Pentru a fi feriţi de rele, din nicio casă nu trebuie să lipsească usturoiul.
Potrivit unor credințe populare, sărbătoarea bisericească a Sfântului Andrei ținea doar până la prânzul zilei de 30 noiembrie, după aceea fiind îngăduit să se lucreze. Totodată, conform altor obiceiuri, nu era voie a se munci întreaga zi, iar cei care încălcau această poruncă riscau să se îmbolnăvească, să aibă amețeli, să îi doară capul, să se înece, să fie arși cu apă fiarta, să fie bântuiți de strigoi, să aiba coșmaruri, să fie atacați pe drum de animale ori să le mănânce lupii vitele.
Pentru ca spiritele morţilor să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.
În tradițiile românești, ziua Sfântului Andrei este supranumită și Ziua Lupului. În tradiția populară se spune că lupii coboară din munte și se adună în haite de câte doisprezece. Pe 30 noiembrie, oamenii se fereau a rosti numele acestor animale (astfel încât să nu se întâlnească cu ei în următorul an), scrie realitatea.net.
Din bătrâni se spune că, în această zi sfântă, femeile nu au voie să se pieptene și nici să coasă pentru a nu le merge rău în anul care vine.
De asemenea, conform tradiției, românilor care țin post negru li se împlinesc dorințele legate de însănătoșire sau căsătorie. Tot de Sfântul Andrei, copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească și să sorcovească cu ele de Anul Nou.
Source link