Problema drumurilor din România care se strică în scurt timp după ce au fost făcute nu este una nouă. De ani şi ani de zile, românii îşi rup maşinile pe drumuri proaste şi am ajuns să ni se pară că aşa e normal. Dar dincolo de slaba calitate a lucrărilor, calitatea proastă a materialelor este una din principalele cauze.Dr. ing. Ioan Bud de la Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare, explică ce legătură are piatra de proastă calitate şi drumurile care se distrug în mai puţin de un an de la construcţie.„În momentul de faţă, dacă noi vrem să construim infrastructura, noi nu avem capacităţile pentru cariere de piatră de bună calitate care să respecte cerinţele tehnice”, afirmă universitarul.Acesta explică şi ce calităţi trebuie să aibă piatra folosită la drumuri, dar şi care sunt efectele utilizării de materiale ieftine. „Piatra care răspunde cerinţelor tehnice de calitate înseamnă să aibă rezistenţă foarte mare, iar asta însemană costuri mari. Dar în ultimul timp s-a exploatat şi s-a vândut ieftin”, explică el.„În cazul pietrei, a vinde ieftin înseamnă să exploatezi o piatră care nu are rezistenţă mare. Pentru că costurile de exploatare sunt proporţionale cu rezistenţa pietrei, de la împuşcare până la concasare (proceduri de extracţie şi prelucrare a pietrei, n.r.). Şi atunci, dacă nu a existat un control riguros pe domeniul acesta, cei care au exploatat au fost interesaţi să vândă mai degrabă piatra de mai slabă calitate. De aceea drumurile noastre nu ţin”, mai afirmă profesorul.De asemenea, el mai arată că piatra de bună calitate se găseşte de obicei în munţi, în zone protejate sau în păduri, ceea ce face imposibilă exploatarea ei. „În mare parte, piatra de bună calitate e în munte. Muntele e în arie protejată sau în pădure. Să scoţi din fondul forestier sau să acepţi să exploatezi în arie protejată…”, evaluează universitarul latura negativă a aprovizionării cu materiale adecvate.
Source link