Laszlo Toroczkai, liderul partidului ungar de extremă dreaptă Mi Hazank (Patria noastră), a avertizat că în cazul în care Ucraina pierde războiul cu Rusia, Transcarpatia va fi revendicată de extrema dreaptă din Ungaria. Transcarpatia este o regiune din vestul Ucrainei cu aproximativ 150.000 de etnici maghiari.

Într-o declarație făcută sâmbătă seara la o conferință a partidului său, Toroczkai a subliniat poziția sa naționalistă revizionistă, afirmând: “Dacă acest război se încheie cu pierderea statalității de către Ucraina, pentru că există și această variantă, atunci, în calitate de unic partid ungar care a luat această poziție, permiteți-mi să semnalez că revendicăm Transcarpatia.” Acest demers a fost întâmpinat cu aplauze din partea audienței.

În cadrul aceleiași conferințe, Toroczkai a promovat un mesaj simplu legat de conflictul din Ucraina: “încetarea imediată a focului, pacea și o soluționare prin discuții.” Totodată, el a susținut autonomia pentru etnicii maghiari din vestul Ucrainei.

Până în prezent, Ministerul de Externe al Ungariei și Ambasada Ucrainei la Budapesta nu au emis comentarii în legătură cu declarațiile lui Toroczkai.

În contrast, premierul ungar Viktor Orban a exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei într-un interviu dat în decembrie la radioul public. Cu toate acestea, există tensiuni între Budapesta și Kiev din cauza presupuselor restricții ale drepturilor a aproximativ 150.000 de etnici maghiari de a-și folosi limba maternă în Ucraina.

Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, este programat să se întâlnească în zilele următoare cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, și cu prim-ministrul Denis Șmîhal, pentru a discuta despre aceste chestiuni și pentru a pregăti terenul pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două țări.

NATO se pregătește să desfășoare cel mai mare exercițiu militar din ultimele decenii, cu mobilizarea a 90.000 de militari, într-un efort de a descuraja orice posibilă agresiune rusă. Exercițiul denumit “Steadfast Defender” urmează să înceapă în februarie și are la bază un scenariu ce presupune un atac rusesc asupra teritoriului unui stat membru aliat, declanșând astfel Articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă, conform informațiilor furnizate de dpa și citate de Agerpres.ro.

Articolul 5, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor statelor membre, a fost invocat o singură dată până acum – în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 comise de Al-Qaida în SUA.

Cea mai recentă inițiativă a Alianței Nord-Atlantice vine ca răspuns la o serie de provocări din partea Rusiei și are ca scop consolidarea capacității de reacție a NATO în fața amenințărilor la adresa securității colective. Cele mai ample exerciții anterioare ale NATO după Războiul Rece au avut loc în 2018, sub denumirea Trident Juncture, la care au participat aproximativ 51.000 de militari și au fost desfășurate în mare parte în Norvegia.

De-a lungul anului 2022, România a insistat asupra întăririi Flancului Estic și sporirii prezenței NATO în zona Mării Negre, solicitări care au fost discutate în cadrul întrevederilor cu partenerii din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Un sondaj de opinie publicat în decembrie 2023 arată că aproape 20% dintre români ar emigra în cazul unui atac asupra țării lor, în timp ce peste jumătate consideră că Rusia reprezintă un pericol real pentru securitatea României. Astfel, contextul regional și percepția asupra amenințărilor aduc în prim-plan importanța consolidării și extinderii prezenței NATO pentru a asigura stabilitatea și securitatea în Europa de Est.

Roma a fost martora unei tragedii șocante în noaptea de vineri spre sâmbătă, când Alexandru Ivan, un adolescent român de 14 ani, a fost împușcat mortal în fața stației de metrou Pantano din Monte Compatri, o periferie din estul orașului. Incidentul tragic a avut loc în timp ce tânărul se afla în compania tatălui său vitreg, în fața unui bar unde mama sa sărbătorea ziua de naștere.

Conform informațiilor preliminare, focul a fost deschis asupra lor dintr-o mașină, iar două gloanțe au lovit adolescentul în abdomen și picior, determinându-l să se prăbușească la pământ. Echipajul de ambulanță sosit la fața locului nu a putut decât să constate decesul lui Alexandru Ivan.

Poliția a rapid identificat doi bărbați de 30 de ani, presupușii autori ai crimei, aceiași care cu puțin timp înainte îl agresaseră pe tatăl vitreg al victimei împreună cu o a treia persoană. Aceștia se aflau în mașina din care au fost trase focurile de armă, iar camerele de supraveghere ale municipalității au înregistrat momentele cheie ale incidentului.

Motivul exact al tragediei rămâne neclar, dar poliția explorează două piste. Pe de o parte, se presupune că conflictul a avut la bază divergențe între tatăl vitreg al tânărului și un grup local de interlopi, posibil legate de probleme droguri. Conform unei surse, disputa ar fi început în interiorul barului, pentru a se muta ulterior în stradă, unde a avut loc tragicul incident.

Pe de altă parte, unchiul adolescentului sugerează că totul ar fi fost o capcană, menționând că cei doi bărbați au tras cu sălbăticie, cu intenția de a speria. El infirmă vehement zvonurile despre o posibilă implicare a lui Alexandru în probleme legate de droguri, precizând că băiatul se afla în compania tatălui său vitreg pentru a merge la un unchi.

Anchetatorii au luat declarații ample de la tatăl vitreg, prietenii săi și angajații barului unde a început disputa. Camerele de supraveghere video au fost analizate pentru a reconstitui cu exactitate evenimentele dinaintea tragediei. Concluziile preliminare indică o ceartă inițială într-un bar din zona Finocchio, la marginea Romei, care s-a amplificat ulterior la o întâlnire cu un grup rival, culminând cu tragicele focuri de armă și pierderea neașteptată a tânărului Alexandru Ivan.