Parchetul General i-a deschis dosar penal premierului Nicolae CiucăParchetul General are în lucru un dosar penal pe numele premierului Nicolae Ciucă, ca urmare a acuzațiilor privind plagiatul lucrării sale de doctorat.Conform PreesOne, în acest caz, procurorii deja au ridicat documente de la Universitatea Națională de Apărare, iar ancheta este în plină desfășurare.„Există un astfel de dosar la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică”, a declarat procurorul Alexandru Ionescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului General.Potrivit purtătorului de cuvânt, plângerea penală a fost înregistrată „în jurul datei de 26 sau 28 ianuarie”.Emilia Şercan crede că dosarul penal deschis de PG pe numele lui Nicolae Ciucă va duce la muşamalizarea scandalului de plagiatJurnalista Emilia Şercan se întreabă dacă nu cumva plângerea de la Parchetul General privind teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă este cumva o tentativă de muşamalizare a scandalului.”Parchetul General a deschis un dosar penal care vizează teza de doctorat a premierul Nicolae Ciucă în urma unei sesizări primite la finalul lunii ianuarie. Informația mi-a fost confirmată oficial de Parchetul General (PG). Săptămâna trecută, procurorii de la Parchetul General au ridicat de la Universitatea Națională de Apărare (UNAP) documentele din dosarul de doctorat al premierului. Ridicarea documentelor poate bloca procedura de analizare a tezei de doctorat la nivelul CNATDCU și chiar emiterea unui verdict, deoarece universitatea unde s-a susținut teza – UNAP în acest caz – trebuie să transmită obligatoriu la CNATDCU o serie de documente pentru formarea dosarului de analiză.Nu e clar dacă documentele pe care UNAP ar trebui să le trimită la CNATDCU au fost și ele ridicate de către procurori sau dacă UNAP deține copii ale acestora pe care să le poate transmite la CNATDCU în termenul legal. În trecut Direcția Juridică a Ministerului Educației a blocat analizarea unor sesizări atunci când au existat diverse plângeri penale sau procese civile, așa că nu e exclus să încerce și acum să blocheze analiza invocând dosarul de la PG.Având în vedere aceste lucruri, mă întreb următoarele:1. Cel care a depus plângerea este un cetățean dezinteresat, care a decis astfel să facă ceva după ce a aflat că premierul Nicolae Ciucă e suspect de plagiat fără să știe că riscă prin plângerea lui să blocheze analiza CNATDCU;2. Sau plângerea a fost depusă într-o încercare premeditată de a bloca analizarea tezei de doctorat de către CNATDCU și, în final, emiterea unei decizii.În tot cazul, după descinderea procurorilor la UNAP, e clar că universitatea poate spune liniștită acum că Comisia de Etică nu se mai poate pronunța cu privire la teză lui Nicolae Ciucă pentru că nu mai are teza. Teza lui Nicolae Ciucă a fost ridicată de la UNAP, susțin sursele mele.Deci, dosarul de la Parchetul general e un demers legitim sau o încercare de mușamalizare cu scopul de a câștiga timp pentru premier până la emiterea unei decizii?#romaniaplagiata #doctorinimpostura”, scrie Şercan pe Facebook.Cozmin Gușă suspectează “Operațiunea albirea lui Nicolae Ciucă”: jocul din spatele plângerii penaleAnalistul politic Cozmin Gușă susține că în Sistem s-a declanșat operațiunea ”Albirea lui Nicolae Ciucă”, iar plângerea penală depusă la Parchetul General ar avea scopul de a-l ”spăla legal”. Gușă consideră că în cazul în care Nicolae Ciucă ar fi găsit vinovat, atunci inclusiv Klaus Iohannis ar avea mari probleme pentru că l-a girat în funcție.”Adevăr sau Provocare, cu Ciucă al nostru ?!La cum știu că merg treburile în statul român, cred că i-au deschis dosar lui Ciucă doar pentru ca să-l poată spăla legal de acuzația de plagiat. Pentru că dacă ar fi pe bune, actualul premier ar avea doar direcția demiterii/demisiei. Iar acest lucru ar avea “efect de domino” asupra camarilei lui Iohannis, cea care l-a impus de fapt pe Ciucă. End of #KlausStory.”, scrie Cozmin Gușă.CĂ SUSPICIUNILE SUNT ÎNTEMEIATE, luăm “Catul Ponta” – un plagiat nejudecat din “lipsă de calitate procesuală”În 2014, judecătorii nu au judecat dacă Victor Viorel Ponta este un hoț sau nu, ci au respins contestația la soluția de clasare a dosarului pornit la plângerea lui Adrian Paphagi și colegii săi. Judecătorii au decis că plângerea este inadmisibilă, din cauza faptului că cei trei reclamanți nu aveau calitatea procesuală să facă o astfel de plângere. Din păcate încă mai există astfel de legi în România date în interesul infractorilor. Dacă nu există o plângere din partea celor prejudiciați, nu există nici răspundere penală. Iar dacă cei prejudiciați nu dau doi bani pe reputația lor, judecătorii ce să facă? Ei nu au calitatea de a se auto-sesiza.Dacă legea era făcută împotriva unor astfel de fapte precum plagiatul, ar fi cuprins prevederea prejudiciului adus comunității profesionale și posibilitatea ca aceasta să se constituie parte vătămată și să-i acționeze pe impostori în judecată pentru a le stopa măcar cariera academică falsă. Dar legea nu prevede așa ceva. Este clar că legea trebuie să sufere o îmbunătățire în acest sens. Deci se impune modificarea legii în acest sens: în astfel de cazuri, comunitățile profesionale să aibă dreptul să riposteze pentru a-și prezerva calitatea profesională.
Source link