Connect with us

Prin Oras

Averile directorilor din Primărie: Șeful care câștigă într-un an aproape cât primarul Emil Boc

Alex Campian

Published

on

Averile directorilor din Primărie: Șeful care câștigă într-un an aproape cât primarul Emil Boc

V-ați întrebat vreodată cât câștigă locotenții lui Emil Boc, primarul „sărac și cinstit” care locuiește la bloc în Zorilor și care de abia și-a permis, în 2021, după o viață de muncă în slujba cetățenilor, o amărâtă de casă de vacanță în Câmpenești?Ziar de Cluj vă prezintă averile directorilor din Primăria Cluj-Napoca – ce salarii și ce proprietăți au cei care trudesc din greu, zi de zi, pentru dezvoltarea orașului imobiliaro-festivalier.Marcel Bonțidean este șeful Direcției Generale Poliția Locală. Ocupă această funcție din august 2016. Înainte să fie directorul „panseluțelor”, Bonțidean a ocupat funcția de șef al Poliției Municipiului Cluj-Napoca, de unde s-a pensionat în 2016 și imediat a fost cooptat la conducerea Poliției lui Boc. A condus Poliția Municipiului Cluj-Napoca în perioada 2009 – 2016.Timp de un an, în perioada 2008 – 2009, a fost adjunct al șefului Poliției Municipiului Cluj-Napoca. În 2007 – 2008 a fost director adjunct al Direcției Poliției de Frontieră Timișoara, în 2005 – 2007: adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, în 2003 – 2005: șeful Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca. În general, de-a lungul carierei de polițist a ocupat funcții de conducere.Conform declarației de avere aferentă anului 2020, Marcel Bonțidean are un teren agricol de un hectar în comuna Căianu, județul Cluj, cumpărat anul trecut. Deține și o cotă parte de 1/2 dintr-o casă de 340 mp în Cluj-Napoca, construită în 2009.În declarația sa de avere nu figurează niciun autoturism sau obiecte de artă de valoare.La capitolul bani, șeful Poliției Locale are un cont bancar în valoare de 114.491 euro, deschis în 2017.În 2020, Bonțidean a avut un salariu de 109.817 lei, de unde rezultă un salariu lunar de 9.151 lei. Șeful polițiștilor locali mai încaseză și o pensie babană după ce a condus Poliția Municipiului Cluj-Napoca. Anul trecut, a declarat o pensie de 132.948 lei, de unde rezultă un venit lunar de 11.079 lei. Se adaugă și o indemnizație anuală de 9.130 lei (760 lei/lună) din funcția de membru al Autorității Teritoriale de Ordine Publică.Citește și: ATOP Cluj, instituția inutilă a cărei membri primesc un venit suplimentar de 1000 de lei pe lună pentru o activitate aproape inexistentăCumulat, șeful Poliției Locale Cluj-Napoca încasează într-un an 251.895 lei (lunar 20.990 lei).Marcel Bonțidean câștigă într-un an aproape cât primarul Emil Boc care a declarat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de primar și drepturi bănești restante din mandatul 2016 – 2020 în valoare de 229.794 lei. Primarul a mai declarat și 73.770 lei salarii de la Universitatea Babeș Bolyai. Cumulat, Boc câștigă într-un an 303.564 lei.Observăm că diferența de veniturile anuale ale șefului gardienilor de panseluțe și ale primarului municipiului nu este foarte mare.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite