Connect with us

Prin Oras

Averile directorilor din Primărie: Valer Suciu, sindicalist și șef al Direcției de Administrare, adună într-un an aproape 223.000 lei

Alex Campian

Published

on

Averile directorilor din Primărie: Valer Suciu, sindicalist și șef al Direcției de Administrare, adună într-un an aproape 223.000 lei

V-ați întrebat vreodată cât câștigă locotenții lui Emil Boc, primarul „sărac și cinstit” care locuiește la bloc în Zorilor și care de abia și-a permis, în 2021, după o viață de muncă în slujba cetățenilor, o amărâtă de casă de vacanță în Câmpenești?Ziar de Cluj vă prezintă averile directorilor din Primăria Cluj-Napoca – ce salarii și ce proprietăți au cei care trudesc din greu, zi de zi, pentru dezvoltarea orașului imobiliaro-festivalier.Valer Suciu este directorul executiv al Direcției de Administrare, care „asigură funcţionalitatea compartimentelor de lucru din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Cluj-Napoca din punct de vedere al aprovizionării cu logistica și materialele necesare precum şi a gestionării obiectelor de inventar, a întocmirii contractelor de achiziţii publice şi de utilităţi (energie electrică, gaz metan, apă) şi ale altor servicii necesare (reparaţii faxuri, sisteme alarmă, centrală telefonică, staţii radio, etc)”.Aceeași direcție se ocupă de asigurarea efectuării curățeniei la clădirile proprii ale instituției și întreținerea acestora (instalații electrice, apă, gaz, tâmplărie,etc). De asemenea, tot direcția condusă de Valer Suciu asigură aplicarea şi verificarea respectării prevederilor legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.Valer Suciu nu binevoiește să își depună declarația de avere an de an, deși legea prevede clar că toți funcționarii publici sunt obligați să facă acest lucru. Pe site-ul Primăriei, cea mai recentă declarație datează din 2020, iar pe site-ul Agenției Naționale de Integritate datează tot din 2020 (deci aferentă anului 2019).Conform declarației de avere, Valer Suciu are un teren intravilan de 500 mp în Lomb – Cluj-Napoca (dobândit în 2014 prin stabilirea dreptului la proprietate), un teren de aproximativ 8400 mp în Ceanu Mare, județul Cluj (dobândit în 2008 prin cumpărare) și un teren intravilan de 833 mp în Apahida, județul Cluj (dobândit prin concesiune în 2018).Valer Suciu este și proprietarul unui apartament de 68 mp în Cluj-Napoca, dobândit prin cumpărare în 1982.Directorul Direcției de Administrare conduce un autoturism marca Volkswagen Polo, an fabricație 2011, dobândit prin cumpărare.La capitolul bani, Valer Suciu are două carduri bancare: unul cu 48.000 lei și unul cu 98.000 lei. Are și un credit bancar în valoare de 80.000 CHF, contractat în 2008 și scadent în 2022.Salariul pe care l-a încasat în 2019 de la Primărie a fost de 108.581 lei/an de unde rezultă un salariu lunar de 9.000 lei. El este și președintele sindicatului FNSR, de unde a încasat o indemnizație de 64.968 lei/an, de unde rezultă un venit lunar de 5.414 lei. De asemenea, Valer Suciu conduce și Sindicatul Civitas, de unde a primit o indemnizație de 52.212 lei/an, de unde rezultă o indemnizație lunară de 4.351 lei.Din toate funcțiile pe care le are, directorul și sindicalistul Suciu a câștigat în 2019 un total de 222.761 lei.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite