Una dintre clădirile cu valoare arhitecturală din fosta platformă industrială Carbochim este supusă unui amplu proces de restaurare și consolidare, integrându-se în proiectul mixed-use RIVUS. Lucrările, demarate în a doua jumătate a anului 2024, vizează restaurarea clădirii administrative cu fașadă din cărămidă roșie, un simbol distinctiv al fostului sit industrial.

Proiectul RIVUS, dezvoltat de grupul IULIUS în Piața 1 Mai din Cluj-Napoca, are drept obiectiv revitalizarea unei zone urbane subutilizate, pe o suprafață de 14 hectare, printr-un concept integrat de spații comerciale, servicii, birouri și zone de agrement. Clădirea administrativă, una dintre primele construite pe platforma Carbochim, a fost finalizată în 1952, având o suprafață utilă de 2.320 mp, distribuită pe patru niveluri. Restaurarea acesteia se va realiza cu păstrarea fașadei originale din cărămidă roșie, contribuind la conservarea patrimoniului arhitectural industrial al orașului.

Evaluări detaliate și decizii de restaurare

Toate clădirile din fosta platformă Carbochim au fost analizate din punct de vedere structural și arhitectural, utilizând tehnologii moderne precum scanări 3D și teste de rezistență a materialelor. Datorită stadiului avansat de degradare a multor structuri, s-a decis restaurarea și integrarea în proiectul RIVUS doar a clădirii administrative și a unei hale cu arhitectură distinctivă, caracterizată prin arcade.

Consolidare și modernizare

Vlad Samoil, project manager RIVUS, a declarat: “Clădirea administrativă, construită între 1949 și 1952, a fost supusă unor studii detaliate realizate în colaborare cu Universitatea Tehnică din București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Acestea au indicat un risc seismic ridicat, ceea ce a impus oprirea activității și demararea procesului de consolidare imediat după relocarea producției Carbochim în noile facilități de pe bulevardul Muncii și strada Orăȟtiei.”

Conform autorizației de construire obținute în iunie 2023, interiorul clădirii va fi recompartimentat, iar fașada va fi restaurată și protejată prin tratamente speciale, asigurând astfel conservarea sa pe termen lung.

“Estimăm că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, incluzând refacerea acoperișului, restaurarea fașadei și înlocuirea tâmplăriei. Această intervenție face parte dintr-un proiect mai amplu, menit să aducă această clădire la standarde moderne, păstrând totodată moștenirea sa istorică și arhitecturală”, a adăugat Vlad Samoil.

Despre proiectul RIVUS

RIVUS este un proiect de reconversie urbană în valoare de peste 500 de milioane de euro, dezvoltat de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Proiectul se află în faza de obținere a autorizației de construire, după ce Planul Urbanistic Zonal a fost aprobat în august 2024 de către Consiliul Local Cluj-Napoca.

RIVUS este primul proiect din România realizat de renumitul birou de arhitectură UNStudio și a fost conceput în funcție de cerințele comunității. Printre facilitățile incluse în proiect se numără:

• Cea mai mare suprafață de retail din România (145.000 mp), incluzând un mall de 120.000 mp și facilități comerciale adiționale;
• Peste 400 de magazine, incluzând premiere naționale și regionale;
• Peste 30 de restaurante și cafenele cu deschidere către râul Someș;
• Un parc urban de 52.000 mp, cu peste 700 de copaci maturi și 100.000 de plante;
• Grădină japoneză pe acoperiș și fașade verzi;
• Două clădiri industriale restaurate și transformate în spații culturale, birouri și servicii;
• Un centru de live arts și o sală de spectacole;
• Cele mai noi tehnologii cinematografice din Transilvania, inclusiv cinema open-air;
• Spații de birouri premium, cu certificare green, întinse pe 15.000 mp;
• Investiții în infrastructură și mobilitate: pod rutier, două pasarele pietonale peste Someș, modernizarea străzilor adiacente, piste pentru biciclete și până la 4.800 de locuri de parcare.

Prin acest proiect, RIVUS nu doar că redefinește standardele de dezvoltare urbană în Cluj-Napoca, dar contribuie activ la regenerarea unei foste zone industriale, transformând-o într-un spațiu vibrant, adaptat nevoilor actuale ale comunității.

Cluj-Napoca, în cursa pentru Destinația Anului 2025! Cum poți contribui la victorie?

Cluj-Napoca este unul dintre finaliștii competiției „Destinația Anului 2025” la categoria „Orașe care inspiră” și are șansa de a obține un nou titlu de prestigiu în turismul românesc. Orașul se confruntă cu o competiție acerbă, având rivali de renume precum București, Brașov, Constanța, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Sibiu, Târgu Neamț, Timișoara și Chișinău.

Competiția se bazează pe un proces de selecție riguros, în care voturile publicului, analiza unui juriu format din peste 100 de experți și o cercetare sociologică națională vor decide câștigătorul. Nominalizările s-au desfășurat între 12 noiembrie și 5 decembrie 2024, iar perioada de vot public are loc între 1 și 25 martie 2025.

Rezultatele finale vor fi anunțate pe 8 aprilie 2025, în cadrul Galei Destinația Anului, organizată la Sibiu.

Dacă vrei ca orașul Cluj-Napoca să fie desemnat Destinația Anului 2025, implică-te și votează! Aceasta este ocazia perfectă de a demonstra că orașul nostru este cu adevărat un centru cultural, turistic și inspirațional de top.

Municipiul Cluj-Napoca poate fi votat accesând acest link: https://www.destinatiaanului.ro/competitia/voteaza

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!