Connect with us

Prin Oras

Ce avere și ce salariu are David Ciceo, directorul Aeroportului Avram Iancu, una dintre cele mai profitabile societăți ale Consiliului Județean Cluj

Alex Campian

Published

on

Ce avere și ce salariu are David Ciceo, directorul Aeroportului Avram Iancu, una dintre cele mai profitabile societăți ale Consiliului Județean Cluj

Firmele cu capital exclusiv de stat sunt conduse de obicei de sinecuri, care încasează salarii mari plătite din bani publici. De cele mai multe ori, șefii de societăți de stat mai mult mimează munca, dar bineînțeles că se mai întâmplă să existe și directori harnici, dedicați care reușesc să aducă profit serios companiilor pe care le conduc. Ziar de Cluj analizează activitatea și salariile șefilor firmelor de stat din județul Cluj.Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca se află în subordinea Consiliului Județean și este una dintre cele mai profitabile societăți pe care le deține forul județean, poate chiar cea mai profitabilă. Doar în anii de pandemie, profitul a scăzut considerabil din cauza reducerii numărului de pasageri, ca urmare a introducerii restricțiilor de circulație.De foarte mulți ani, Aeroportul Avram Iancu este condus de David Ciceo. Indiferent de culoarea politică a județului, el a rămas în funcție. Cea mai recentă declarație de avere disponibilă pe internet (site-ul Agenției Naționale de Integritate) datează din 2020, deci este aferentă anului 2019.David Ciceo are, împreună cu soția, patru terenuri de diverse categorii (intravilan, agricol și alte categorii de terenuri extravilane).Directorul Aeroportului Cluj-Napoca are și o casă de 244 mp în Cluj-Napoca și un apartament în București, moștenit de soție.La capitolul autoturisme, este menționat un Volkswagen, an fabricație 2006, dobândit prin cumpărare. Soția sa deține bijuterii în valoare de 9.000 euro. În declarația de avere apar și tablouri în valoare de 6.000 euro.Conform declarației de avere aferentă anului 2019, Ciceo a vândut un autoturism și a donat fiicei un apartament și mai multe sume de bani.La capitolul bani, David Ciceo are mai multe conturi bancare, cu o sumă totală de peste 444.000 lei, respectiv 10.600 euro.În anul 2019, David Ciceo a încasat un salariu de 164.319 lei/an, de unde rezultă un salariu lunar de aproximativ 13.700 lei. A mai încasat și 64.115 lei din funcția de președinte al Asociației Aeroporturilor din România.Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a încheiat anul 2020 cu un profit de doar 87.300 euro, față de 3,9 milioane euro în 2019. Scăderea enormă a profitului a fost cauzată de diminuarea numărului de pasageri, în contextul restricțiilor impuse de pandemie. În 2018, profitul net a fost de aproape 3 milioane euro.În 2020, Aeroportul a declarat o cifră de afaceri de aproape 9 milioane euro, față de 20,1 milioane euro în 2019 și 19,4 milioane euro în 2018.Pentru 2021, Aeroportul Cluj-Napoca a fost cel mai bun din Europa la categoria sub 5 milioane de pasageri.Citește și:Salariile șefilor Pază și Protecție SRL, firmă a Consiliului Județean, ținute la secret. Directoarea Orieta Habala nu și-a mai publicat declarația de avere din 2019Regia de Termoficare a Primăriei Cluj-Napoca îi asigură „cea mai bună calitate a vieții” directorului ei, Emil Miron, care are venituri de mii de euro

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite