Connect with us

Prin Oras

Cluj: Buget de 1,5 milioane euro pentru bursele acordate elevilor

Alex Campian

Published

on

Cluj: Buget de 1,5 milioane euro pentru bursele acordate elevilor

Elevii din municipiul Cluj-Napoca vor primi burse de merit, de studiu și sociale mai mari faţă de cuantumul prevăzut de legislaţia adoptată la nivel naţional, iar fondurile necesare vor fi alocate din bugetul local.1,5 milioane euro pentru bursele elevilor din Cluj-NapocaEfortul financiar susținut de la bugetul local este de 1,5 milioane de euro pentru asigurarea suplimentelor. Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe 2022 este de 434 MILIOANE EURO„Să sperăm că Guvernul îşi va onora promisiunea şi că sumele minimale le va asigura. Am pornit de la premisa aceasta, vom vedea. (…).Noi bugetar ne bazăm pe 26 de milioane de lei de la bugetul de stat ca să acopere sumele minimale. Noi mai punem încă 7,5 milioane de lei, cu alte cuvinte 1,5 milioane de euro şi atunci avem un pachet educaţional pentru bursele copiilor care spunem noi că răspunde după posibilităţile acestui oraş la susţinerea climatului de învăţare”, a declarat Emil Boc.De altfel, în bugetul municipiului vor fi alocaţi peste 400.000 de euro pentru acordarea de vouchere cadrelor didactice din şcolile publice din oraş, pentru cursuri acreditate de aptitudini digitale.Noile măsuri au fost anunțate de edilul Emil Boc în cadrul unei conferințe de prezentare a bugetului municipiului Cluj-Napoca 2022.Astfel, bursele de performanţă, pe care le primesc elevii olimpici şi al căror cuantum este de 500 de lei, vor rămâne la acelaşi nivel.Însă alte tipuri de burse vor fi majorate de la bugetul local.Bursa de merit va fi acordată pe două categorii: pe de-o parte elevilor cu media 10, care vor primi 275 de lei, iar pe altă parte elevii care au medii între 9,50 şi 9,99 vor primi 225 de lei.
Bursa de studiu va fi majorată de la 150 la 200 de lei pentru elevii din municipiul Cluj-Napoca.Decizia Primăriei a fost explicată prin faptul că este vorba despre familii cu venituri mai mici,  context în care bursa de ajutor social va fi majorată de la 200 la 250 de lei.Impactul bugetar la nivelul municipiului Cluj-Napoca este de 1,5 milioane de euro pentru achitarea suplimentelor la bursele elevilor.Proiectul urmează să fie aprobat prin Consiliu local, după aprobarea bugetului general 2022, cel mai probabil în februarie.Vouchere educaționaleEdilul Emil Boc a declarat că susţine o propunere a USR Cluj de acordare a unui „voucher educaţional” pentru profesorii din învăţământul preuniversitar de masă din municipiu.Astfel, 4.251 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar de masă vor putea să primească vouchere pentru pregătirea digitală în cadrul unor cursuri acreditate de Ministerul Educaţiei Naţionale, respectiv prin Casa Corpului Didactic şi structurile recunoscute de aceasta.Potrivit datelor prezentate public, în urma discuţiilor cu Inspectoratul Şcolar, un curs de 120 de ore costă 500 de lei, un curs de 60 de ore costă 315 lei, iar preţul unui curs de 30 de ore este de 120 de lei.„Noi am asigurat susţinere bugetară pentru toţi profesorii ca şi cum fiecare ar opta pentru un curs de 500 de lei şi în consecinţă avem 421.000 de euro puşi în buget pentru a acoperi această nevoie”, a declarat Emil Boc. Primarul Emil Boc a prezentat, miercuri, proiectul bugetului local pentru anul 2022. Valoarea bugetului este de 434 milioane euro, ușor mai mare decât bugetul din 2021.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite