Clujul a cunoscut, în ultimele două decenii, o dezvoltare imobiliară haotică, făcută doar pentru profit, în detrimentul oricăror principii urbanistice (nu mai vorbim de cele sociale!). Au răsărit, pe câmp, cartiere întregi de blocuri, fără școli, grădinițe, spitale, căi de acces corect dimensionate. Pe vechile străzi de case au crescut blocuri între case și apoi blocuri între blocuri, care au atras o populație foarte densă, posesoare de multe autovehicule care au ajuns să se încalece în puținele locuri de parcare și pe străzile devenite sufocante.Administrația liberală a avut o viziune atât de magistrală în ultimele mandate, încât acum, fiindcă nu mai există soluții pentru problema traficului auto, a ajuns să promoveze mobilitatea verde, pietonală și velo. Numai că, în aceeași ordine de idei, a aceleiași viziuni de magistru, nu avem în prezent nici piste de biciclete funcționale și coerente și nici trotuare practicabile pentru pietoni, pe toate străzile. Practic, atâta a fost de bună și de consolidată strategia administrației locale, încât am ajuns în 2022 să circulăm dificil prin orașul ”smart” și pe jos, și pe bicicletă, și cu mașina!Semne bune există însă, în baza aceleiași strategii, fiindcă bugetul generos (de promisiuni) va rezolva problema mobilității urbane prin metroul, trenul metropolitan, centura, pasajele, podurile care se vor finaliza mereu și mereu în viitoarele mandate, fiind vorba despre proiecte multianuale, greu de finanțat, cu probleme juridice încâlcite ș.a.m.d.În timp ce alte orașe au proiecte concrete, concretizate, atrăgând investitorii (chiar și în domeniul imobiliar, Brașovul, Timișul, Constanța tind să depășească Clujul), orașul de pe Someșul navigabil se îneacă, încet – încet, în propriul râu de promisiuni nerealizate. Sau, cu alte cuvinte, în fluviul verbal de viziuni și de strategii.Întrebat la o emisiune radio cum consideră bugetul Clujului de anul acesta, primarul Emil Boc a declarat:„E un buget realist și care reflectă direcția bună de evoluție a Clujului, în sensul că, mai ales componentele acestea care țin de cotele din impozitul pe venit, din cotele din TVA, sunt mai mari cu 10-12% decât anul trecut, chiar dacă, per ansamblu, bugetul e doar cu 1,1% mai mare. Dar arată sănătatea creșterii orașului prin elementele componente din interior, pentru că, în rest, sunt multe chestiuni care sunt de alte capitole ale bugetului unde noi doar preluăm banii, cum ar fi plata profesorilor sau plata la spital sau plata asistenței sociale. Partea însă care arată sănătatea orașului o reflectă cotele din TVA și aici lucrurile arată bine, că suntem într-un oraș care știe de unde vine, știe ce face și știe unde merge. Adică, are viziune și are strategie. Tot ce se întâmplă în orașul ăsta e în baza unei viziuni și a unei strategii de a face din Cluj-Napoca un oraș cu cea mai bună calitate a vieții, în care să îți facă plăcere să trăiești, să îți întemeiezi o familie, să ai salarii decente, să ai aceleași servicii de calitate, educație, sănătate, să ai infrastructură bună și să stai acasă aici la Cluj, să nu pleci numai în vacanțe sau în excursii sau cu alte ocazii.”

Source link