Ce bine-i, mai ales pentru mediocri, că presa scrisă trăieşte puţin, că nimeni nu ne mai ţine minte subiectul, să ni-l vâre pe gât ori de câte ori îl scoatem de la naftalină, dându-l de proaspăt.(Stau cu o pagină îngălbenită de vreme în mână şi-mi pregătesc spectacolul de a doua zi. Şi-mi fur ideile să le fac cunoscute şi apreciate – că-i în direct şi la o oră de maximă audienţă. Gloria trebuie alimentată, hrănită. Ce-ar fi Făt-Frumos în puțul fântânii, călare pe Scorpie, dacă nu ar alimenta-o pe aceasta cu bucăți din propria-i pulpă? Un ins pe fundul fântânii, normal. Deci, cum este să-ţi furi propria viaţă?)Daţi sonorul mai tare să mă auziţi mai bine:„Bună dimineaţa, naţiune!Azi, vântul slab până la moderat – bătând dinspre Nord-Vest – şi cerul temporar noros din care vor cădea pe alocuri averse de ploaie, l-au îndemnat pe Enciclopedul de serviciu să meargă în căutarea unor descărcări electrice (ţinând, cum e firesc, obiecte metalice în mână). S-ar putea să nu-l vedem curând – … sau să nu-l recunoaştem…” – auziţi dumneavoastră în timp ce pe ecran se desfăşoară, conform regiei, cadre previzibile cu un flash luminos – deh, descărcare electrică – Ka-bum! – sunetul tunetului, fum şi-n cadru – ce răsuflată-i poanta! – apare, clătinându-se, un individ dat cu negru peste tot, cu hainele zdrenţuite şi cu părul vâlvoi, din care iese fum. Hohote de râs şi aplauze de pe track-ul cu hohote de râs şi de pe cel cu aplauze.Fac o grimasă din colţul gurii (un rictus de fin intelectual, nu-i aşa?) şi, cu ochii proptiţi fix în ochii dumneavoastră (aşa pare, doar că unii ştiţi), de fapt, citesc stupidul text pe care-l auziţi de pe un prompter – asta sunt: un prompterist – dar ce vedetă!): „O carte cu paginile îngălbenite ne avertizează că, citez: «Alimentaţia omului are o importanţă covârşitoare, întrucât de ea depinde, în cea mai mare măsură, asigurarea dezvoltării optime a organismului, în perioada de creştere, întreţinerea capacităţii maxime de muncă, precum şi dobândirea şi menţinerea rezistenţei organismului faţă de factorii din mediul exterior».Mişcare de efect (urmează poanta), sunt preluat din alt unghi de către Camera-Din Alt Unghu: „Vorba aceea: politicianul nostru, omul nostru – pornind de la expresia: «s-a făcut om». Începând de aici, cumulând cu importanţa covârşitoare pe care o are alimentaţia omului pentru om însuşi, pentru că de ea depinde – şi nu ştiu dacă nu aţi observat – măcar la televizor (ha, ha, hi, hi – de pe track-ul cu ha-ha şi hi-hi), dar omul nostru – politicianul, când mănâncă, apoi chiar mănâncă – ne-am gândit să-i ajutăm, de câte ori Enciclopedul de serviciu pleacă în căutarea timpului pierdut, să facem schimb de reţete şi bune maniere cu ei, să schimbăm impresii despre cum se curăţă o pată de pe dosar, cum să prăjeşti adversarul până se pătrunde bine, cum să razi o afacere bună, cum să dai rasol la o privatizare etc.”Pam-pam! – intervine cu toba omul din grupul de morţi de foame cocoţaţi pe un podium să facă cover la prostiile pe care le debitez – semnal pentru dumneavoastră că poanta-i savuroasă rău de tot. Mai râdem puţin şi aplaudăm îndelung de pe track-ul cu sunete din acestea, după care continui: „Este drept, specificul regional şi tradiţia locală ne restrâng, puţin, obţiunile – cuvânt nou realizat din îmbinarea utilă a cuvântului opţiune, adică, alegere, cu cea plăcută a verbului a obţine – demnitarii ştiu de ce -, la preparate din vânat autohton: bizon, fazan, guvide şi pentru cunoscătorii de la Economic şi Garda Financiară: rechin şi ţepar – variantă locală de ţipar.”Ajunşi aici, hohotele, fluierăturile (avem şi track cu fluierături!) şi aplauzele mă întrerup. Mă uit şăgalnic-mustrător la presupusul auditoriu, ridic un deget şi aştept (chipurile) să se potolească. Continui, suprapunându-mă (ce efect, dom’le, ce efect!) peste finalul aplauzelor şi hohotelor de râs.„Deci, pentru azi, ţinând cont de temperaturile de 18 până la 23 de grade, precum şi de eventualele căderi de grindină, ne-am gândit să vă prezentăm ceva uşor, de sezon – Smântânitul oalelor. Pentru că activitatea politică este mai încinsă, zilele acestea – încă se mai discută despre rezultatele alegerilor, vorbele se prind mai uşor – spiritele se încing mai iute, caimacul se culege lesne. Folosim cuvinte smălţuite – alunecă mai uşor – din pământ – bolovănoase, să le putem rostogoli mai uşor dar să aibă şi greutate – sau, la alegere, lemnoase, din limba de lemn. În două – patru zile, pertenerul nostru e prins. Deasupra se alege smântâna, dedesubt rămân ei cu buzele umflate. Nu este indicat să discutăm prea mult, smântâna lăsată la vedere lasă zer şi devine apoasă.În rest, să auzim numai de bine.”Muzică, lumini haotice, aplauze, fluierături, tropote, se râde în draci – ies din cadru, năduşit de-mi pot stoarce chiloţii, cu speranţa că n-aţi comutat pe alt canal şi nu am pierdut bonusul de audienţă.(Ooo, dar se repede echipa spre mine, năduşită de emoţie şi de fericire: „Şefu’, şefu’, ai fost magnific”! Totul în faţa ochilor mei este numai o mare de degete groase ridicate în sus şi, orbitor, sumedenie de rânjete încântate – nimeni nu este obosit, toată lumea este fericită: sunt bun, extraordinar de bun, banii curg, câştigă un salariu toată lumea, vai, cât suntem de fericiţi!)De pe ecran se susură-n eter: “Nu uitați să rămâneți pe frecvența noastră, urmează un program de muzică populară de pe îndrăgitele noastre plaiuri/meleaguri/obcine.” (pentru strictsecret.ro)
Source link