La Cluj-Napoca, oamenii trăiesc cea mai scumpă „calitate a vieții”, mai ales la capitolul locuințe. O garsonieră a ajuns să coste 65-70 000 de euro, un apartament renovabil de 2 camere în jur de 100 000 de euro, iar unul nou, de 2-3 camere, 140 000 de euro. Casele se vând cu sume astronomice – cu banii cu care în Oradea îți cumperi vilă cu piscină, la Cluj te alegi doar cu o căsuță renovabilă, la marginea orașului. La prețurile prohibitive de acum am ajuns și datorită politicilor publice ale Primăriei, care a construit un PR gonflat al orașului, care a pus umărul la scumpiri. În plus, festivalurile peste festivaluri, modernizările peste modernizări pe străzile principale ș.a. au transformat urbea într-un loc propice „investițiilor” imobiliare, care au însemnat, în principal, două practici: oamenii cu bani au cumpărat apartamente pe care mai apoi le-au închiriat din ce în ce mai scump sau au cumpărat apartamente pe care mai apoi le-au revândut mai piperat. Cine nu își permite să cumpere sau să închirieze la Cluj, nu are nici opțiunea locuințelor sociale, care sunt insuficiente. Blocul de locuințe sociale de pe strada Ghimeșului, singurul inaugurat anul trecut, a fost finalizat cu 2 ani întârziere. Avea un prim termen de finalizare în anul 2019, dar de abia la jumătatea anului 2021 (în luna mai) au fost încheiate, ardelenește, lucrările. Apartamentele, 12 la număr, au fost repartizate în octombrie 2021, dar unii beneficiari încă așteaptă utilitățile.Întrebat astăzi la radio despre locuințele sociale pentru anul 2022, primarul Emil Boc a declarat:„Avem în buget bani prevăzuți, avem o locație pe care am reușit, între ghilimele, să o curățim din punct de vedere juridic și o vom prezenta la buget… în care continuăm construcția de locuințe sociale.Aici, iarăși am cerut guvernanților, și săptămâna viitoare o să avem o întâlnire cu prim-ministrul și o să fie unul din punctele pe care Asociația Municipiilor o să le ridice. O să cerem Guvernului să promoveze un program masiv de construcție de locuințe. Sociale și nu numai! Și, mai ales, să le construiască acolo unde sunt nevoi mari, că doar așa vom putea opri exodul de forță de muncă, doar așa vom putea să ne menținem acasă românii, când măcar le vom putea oferi, în materie de calitate a vieții, șansa la o locuință, pentru că, altfel, în continuare România va avea mari probleme cu exodul forței de muncă. E cea mai mare provocare pe care o are România anilor în care trăim, dincolo de problemele de securitate, evident, că trebuie să trăim în pace. Dar cea mai mare provocare pe dezvoltare este forța de muncă! Atât cea calificată, cât și cea medie, pentru că altfel nu vom reuși să ne ducem proiectele mai departe, nu vom reuși să avem țara acolo unde ne trebuie, dacă, în continuare, ne vor pleca medicii, asistente, ingineri…”Primarul consideră că, la Cluj, fenomenul exodului s-a inversat:„Să știți că, la Cluj, fenomenul există. S-au întors în Cluj oameni din Marea Britanie, din Belgia, din Germania, din Valencia, și și-au întemeiat mici afaceri la Cluj. Deci, la scară mică există acest fenomen de reîntoarcere acasă. Evident, nu de proporții mari, dar există. Ce înseamnă asta? Că dacă te preocupă soarta orașului, să aibă calitatea vieții, să aibă salarii mai bine plătite, să aibă educație, școală, sănătate, spații verzi, mediu nepoluant, oamenii se întorc acasă. Românii doresc să se întoarcă acasă. Ei nu doresc să rămână acolo unde au plecat. 95% dintre ei doresc să se întoarcă acasă. Dar doresc să se întoarcă la condiții măcar apropiate de cele pe care le-au avut în străinătate. Iar asta depinde de noi și asta e marea obligație a politicienilor, să aducă românii acasă prin condiții și salarii decente aici. Iar locuința este o componentă fundamentală a calității vieții!”În timp ce primarul are impresia ca la Cluj oamenii se întorc pentru „calitatea vieții”, adică pentru a locui în apartamente renovabile de sute de mii de euro, cifrele din piață ne spun altceva: că alte orașe au început să fie mai atractive pentru investitori – probabil pentru că oferă o „calitate a vieții” suficient de bună, mult mai ieftin. În anul 2021, Clujul s-a situat pe locul 5 pe țară ca număr de vânzări imobiliare. A pierdut 2 locuri față de 2020, în favoarea Brașovului și Timișului. Munca ”remote”, devenită o practică în pandemie, i-a făcut pe mulți să se mute din Cluj chiar și în alte țări, unde plătesc aceeași chirie ca în orașul de pe Someș.Ce nu a putut să facă Primăria, să realizeze locuințe sociale și locuințe la prețuri decente pentru tineri, primarul Boc cere acum să facă Guvernul: „Să promoveze un program masiv de construcție de locuințe. Sociale și nu numai!” Până una alta, pe șantierele orașului, „macarale/ râd în soare argintii”, construind zeci de blocuri doar pentru cei care își permit să plătească peste 2 000 de euro/mp. Restul se reorientează spre alte localități.
Source link