Connect with us

Prin Oras

În timp ce Emil Boc promite pistă metropolitană de biciclete, în Cluj-Napoca pistele sunt nefuncționale. Radu Mititean, Clubul de Cicloturism Napoca: „Eu, ca biciclist, am ajuns să evit străzile pe care s-au făcut așa-zise piste de biciclete”

Alex Campian

Published

5 years ago

on

În timp ce Emil Boc promite pistă metropolitană de biciclete, în Cluj-Napoca pistele sunt nefuncționale. Radu Mititean, Clubul de Cicloturism Napoca: „Eu, ca biciclist, am ajuns să evit străzile pe care s-au făcut așa-zise piste de biciclete”

Primarul Emil Boc a vorbit, în cadrul unei conferințe de presă, despre „proiectul care vizează coridorul pietonal și velo de la Apahida, până la Jucu, Bonțida (în primă etapă, de la Gilău la Apahida)”. Potrivit edilului, blocajul acestui culoar de biciclete și pietonal (la intrarea în Cluj, unde este situată rezerva de apă) ar urma să fie depășit prin integrarea proiectului velo și pietonal în cel al centurii metropolitane, care are, de asemenea, incluse piste de biciclete.„Ce am făcut până acum? Am acordul politic al primarilor (Gilău, Florești, Cluj, Apahida), avem acordul tehnic, adică proiectul de protocol, avem calendarul, ca în luna martie să se aprobe în Consiliile Locale Cluj, Gilău, Apahida, Florești, protocolul de asociere, după modelul centurii metropolitane, iar în luna aprilie să lansăm licitația. (…) Finanțarea o vom atrage din fonduri europene, în esență”, a declarat Emil Boc. În urma acestui protocol, primăriile ar urma să achiziționeze în comun servicii de proiectare pentru coridorul de mobilitate sustenabilă verde-albastru de pe malurile Someșului. „Pistele de biciclete de la centura metropolitană vor fi diferențiate față de centură, merg pe la baza centurii metropolitane, astfel încât să existe o siguranță a celor care folosesc bicicleta, față de cei care folosesc mașina. De la Someș merg exact pe lângă centura metropolitană, pentru că în ampriza centurii metropolitane este prinsă și această pistă de biciclete, sigură, și noutatea este că am făcut intrări și ieșiri de pe centura metropolitană pentru acest culoar velo și pietonal, astfel încât să nu mai trebuiască să obținem niciun fel de aviz de la Apele Române pentru rețeaua de siguranță strategică a orașului”, a precizat viceprimarul Dan Tarcea.„Acum soluția tehnică este găsită, oamenii o implementează și nu mai avem bariere de natură tehnică să mergem mai departe”, a completat primarul Boc. Declarativ, toate bune și frumoase! Ascultând vorbele edililor liberali ne și putem imagina cum ne vom plimba, în curând, pe noile piste metropolitane de biciclete. Numai că, la modul concret, mai e mult până departe. Chiar și aproape, lângă noi, în Cluj-Napoca, mai sunt multe de făcut până să ajungem să avem, cu adevărat, piste de biciclete funcționale. Nici măcar noile piste verzi din buricul târgului nu îi ajută pe bicicliști să circule mai ușor, ci, dimpotrivă, le pun „bețe în roate”.Ziar de Cluj a discutat cu Radu Mititean, directorul executiv al Clubului de Cicloturism ”Napoca” și președintele Federației Bicicliștilor din România, despre proiectul metropolitan de piste de biciclete anunțat de primarul Emil Boc și despre pistele de biciclete din Cluj-Napoca. Ziar de Cluj: Ați urmărit conferința de presă a primarului Boc, în care vorbește despre proiectul care vizează coridorul pietonal și velo de la Apahida, până la Jucu, Bonțida?Radu Mititean: Am văzut un articol de presă cum că ar fi făcut el declarații pe tema aceasta, cum că va bate la cap primarii celorlalte comune să miște ceva să se pună în practică promisiunile pe care le auzim de ani de zile. Ziar de Cluj: A declarat că va integra pistele de biciclete în proiectul centurii, pentru a depăși problema de la intrarea în Cluj, de la Muzeul Apei. Radu Mititean: E băgat în proiectul de centură, dar nu prea e loc, nu prea sunt același lucru. Cel mult dacă modifică proiectul centurii. Ziar de Cluj: Dar cum sunt în Cluj pistele de biciclete? Noi vorbim despre piste de la Apahida la Bonțida, dar în Cluj totul e pus la punct?Radu Mititean: Sunt două subiecte importante, dar separate. Una e conectarea Clujului spre Florești, fiindcă acum din Florești nu ai cum să vii în Cluj cu bicicleta, că e nebunia aia pe DN1 și mai departe. Amândouă subiectele sunt fierbinți. La declarațiile primarului, deocamdată noi încă vedem așa, ca o abureală; să vedem chestii în concret, ce anume modificări vor să facă și nu prea sună acceptabil, pentru că acolo problema era că centura era planificată să fie sus pe terasă, la înălțime, nu jos în platou. Exact aia e problema, pentru că dacă tu îi spui să urce biciclistului, să coboare iar, nu va fi atractiv, nu va fi funcțional, deci aia pare mai degrabă o abureală, nu știu ce modificări vor să facă. Pe unde va fi pista? Trebuie să vedem ceva concret, că așa, o declarație verbală… eu am văzut, am stat multe ore cu proiectanții să discutăm și trebuie să vedem în concret. A declarat așa o chestie, dar nu rezultă nimic din declarația aia, dacă e ceva fezabil sau e doar așa, ca să pară că se preocupă în concret și nu doar declarații și promisiuni. Deci, nu am ce să zic, că nu am văzut concret despre ce e vorba. Ziar de Cluj: Deci nu e așa simplu, vom discuta și se va rezolva?Radu Mititean: Noi am stat multe, multe ore în nu știu câte sesiuni, în ultimii 2 ani, cu proiectanții de acolo pentru alte zone, dar pentru asta nu părea neapărat o soluție fezabilă pe unde spuneau ei să facă. Și nu cred că se mai schimbă traiectoria centurii acuma, după studiul de fezabilitate, și se laudă că sunt într-o fază avansată, că trebuie să obțină avizul de mediu, nu mai pot să îi schimbe major traseul. Și aici venea cumva la înălțime, pe niște viaducte, nu era jos, unde e problemă mare, zona asta, unde e sediul SGA-ului, unde vine gardul de la Sun până în apă și o bucată cam pe unde e Muzeul Apei, că aici e cumva pe ambele maluri până în râpă, până în buza dealului. Și acolo am făcut demersuri, tot facem demersuri organizațiile să se rezolve acolo, să cedeze Compania de Apă o fâșie de câțiva metri pe marginea terenului. Tocmai pentru că nu părea fezabilă varianta să o duci pe sus, cuplată sau nu cu centura. Ziar de Cluj: Doar acolo ar fi o problemă pe traseu?Radu Mititean: Acolo e problema cea mai mare, în rest mai sunt destule zone în care s-au tot dat autorizații de construire sau se intră ilegal până înspre apă ș.a.m.d. Trebuie făcut un studiu global și planuri urbanistice. Ziar de Cluj: Când credeți că am putea avea, la modul concret, pistele acestea de biciclete?Radu Mititean: Când or să se miște autoritățile pentru că, altfel, ele sunt prinse în toate documentele strategice, ideea de culoar verde-albastru pe Someș de la Gilău spre Bonțida e prinsă, scrie în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, scrie în Strategia de Dezvoltare Integrată Metropolitană, SIDU, care e aprobată recent, scrie în strategia cu finanțarea, cu dezvoltarea pe Regiunea Nord-Vest, scrie în toate documentele strategice, de principiu. Dar, de la principiu, tu trebuie să începi, să prinzi în planurile urbanistice, să prinzi în strategii. Acolo, încă nu am văzut concret, suntem la faza de promisiuni. Dar o să ținem cont de ele. Dar, când și cum… Acuma se dezbate planul urbanistic general nou al Apahidei, al Floreștiului a fost iar de la zero, nu știm în ce stadiu este, cel al Clujului se amână sine die, că tot zicea Primăria că iminent, că în curând, și acuma s-a aflat, în toamnă, că, de fapt, nici vorbă, că mai devreme de 2024 nu o să avem noul PUG.Suntem la faza de promisiuni, încă nu a fost prins, în concret, în niciun proiect, în niciun document concret. Trebuie făcut un studiu concret pe toate bucățile, că așa ai niște bucăți pe care e clar că se poate, altele nu se știe, sau se poate acum, dar dacă aprobă un PUZ săptămâna viitoare, nu se mai poate, cum s-a mai întâmplat la Florești, în proiectul Cluj Bike, când au achiziționat acum vreo 10 ani bicicletele acelea, vai de capul lor, acolo era și ceva că să lege Clujul de Florești de o pistă și au zis că Floreștiul a promis și apoi au aprobat niște PUZ-uri care au făcut imposibilă ținerea promisiunii și gata, a picat toată treaba, de unde înțeleg că s-au pierdut și fondurile ș.a.m.d., în proiectul acela. Și asta ar trebui prevenit. Deci, da, cumva e necesară cooperarea aia, să o și pună pe hârtie, să nu rămână o chestie declarativă. Că așa, declarații de principiu avem de la toți primarii, că da, au înțeles, acceptă ideea. E o promisiune, sperăm să fie pusă în practică, inclusiv sub aspectul acesta că, da, semnăm un protocol de colaborare și achiziționăm în comun, o procedură ca să facă un studiu unitar, nu să facă Clujul ceva, dar Floreștiul nu face sau face pe dos, cum s-a întâmplat de 20 de ani încoace, că nu s-au corelat între ele.Ziar de Cluj: Și, în Cluj, s-au mai mișcat lucrurile?Radu Mititean: În Cluj, din păcate, au mers spre rău, nu înspre bine. Adică, unele chestii care erau mai bune s-au făcut mai rele, altele au devenit imposibil de folosit, din cauza legii sau din cauza Primăriei, iar chestii noi nu s-au făcut. Ziar de Cluj: În Centru s-au făcut.Radu Mititean: S-au făcut, dar și ce s-a făcut, s-a făcut prost, adică, și eu, ca biciclist, am ajuns să evit străzile pe care s-au făcut așa-zise piste de biciclete, că nu fac decât să-mi crească disconfortul sau să mă pună în pericol. Ajungi să îți dorești să nu se facă, pentru că e mai rău decât fără. Ziar de Cluj: Pistele acelea verzi, care arată bine și sunt atât de promovate?Radu Mititean: Arată bine, dar au pus o chestie din-aia super grunjoasă pe ele, că mergi de parcă ești în pădure, parcă ești pe off-road. Dacă nu ai roți groase de mountain bike, faci efort foarte mare. O pistă se face cât mai fină, pe când ei au pus niște chestii grunjoase de nu îți mai vine să mergi pe acolo. Mergeam cu copiii la școală pe bicicletă, pe remorcă, și am ajuns să evit străzile din cauza acelui verde, că ajungeam să pun pinion mare de parcă eram pe urcare sau pe drum forestier. Plus zigzagurile care te duc și te învârt și unghiuri la 90 de grade și stop după stop ș.a.m.d., că îți pare rău că nu mai ai voie să mergi împreună cu mașinile, că măcar acolo treceai mult mai repede. Că au și pus obligativitate de utilizare. Nu respectă niciun standard, plus că nici nu sunt, din punct de vedere legal, piste. Ei au pus indicator de pistă, dar marcajul l-au făcut întrerupt, dând de înțeles că mașina poate călca, nu trebuie să amendezi pe nimeni dacă blochează pista că ăla zice, păi, nu-i pistă, dacă mi-ai pus marcaj punctat. Și, invers, ciclistul. Plus că înainte, de bine, de rău, se mai putea circula pe benzile acelea comune cu transportul în comun, că erau late. Acum le-au îngustat, sunt așa de înguste încât, dacă vine troleibuzul sau autobuzul, fizic nu are cum să treacă pe lângă biciclist, că ori stă autobuzul după el, ori trebuie biciclistul să se oprească, să se urce pe trotuar, ca să treacă autobuzul, dar îl obligă pe biciclist să folosească banda aia. Și acum au dat drumul și la taxiuri pe o parte din benzile respective, plus că legislația s-a schimbat în toamna trecută și spune că, la devansarea bicicliștilor, trebuie lăsată o anumită distanță. Ori, alea sunt delimitate cu bandă continuă, nu are cum legal să mai treacă un autobuz sau un troleibuz. Deci, practic nu se mai pot folosi în comun și practic bicicliștii au pierdut kilometri aceia de bandă comună, cât era. Acum nu mai au nimic. Înainte nu aveau piste pe axa est-vest deloc, dar aveau pe niște porțiuni dreptul să meargă pe bandă, acum, conform legii, alea au rămas în aer, dar Primăria se face că plouă. Deci, lucrurile s-au înrăutățit în ultimii 2-3 ani, nu s-au îmbunătățit!Ziar de Cluj: Și povestea în ultimii ani asta e, că orașul e prietenos pentru pietoni, pentru bicicliști, că descurajăm mașinile. Radu Mititean: Declarativ, da, dar în practică lucrurile merg invers. Ziar de Cluj: Deci, practic, nici mașinile, nici bicicliștii…Radu Mititean: Vedem la faza de promisiuni că urmează, că o să, că se va face pe Calea Mănăștur, dar, deocamdată, ce am văzut în ultimii 2-3 ani, au adus, per ansamblu, înrăutățire, măsuri mai degrabă înspre rău, decât înspre bine. Restul sunt tot la faza asta declarativă, tot trebuie să vedem, ok, pune-le în practică, că deocamdată pe declarații e una, dar în practică vezi, în continuare, lățiri de carosabil, îngustări de trotuar, desființări de piste existente sau îngustare ș.a.m.d. Și acolo pe Bună Ziua, s-au pus că arată bine în poze, dar când te uiți, pista aia e mult prea îngustă, lățimea normală, trebuie să ai 1,60 m lățime utilă, ori alea sunt porțiuni care dacă au un metru, deci nu poate un biciclist să depășească alt biciclist. Pe de altă parte, dacă au pus indicatorul pistă de biciclete înseamnă că biciclistul e obligat să stea, nu are voie să iasă de pe ea, deci nu mai pot, dacă am un om mai lent în față sau un copil, trebuie să stau după el un km pe Bună Ziua, că nu am voie să-l mai depășesc, că au pus indicator de pistă și nu am voie să ies de pe ea. Asta e marea problemă, că sunt făcute prost și înguste. Și eu, când merg spre Gară, încerc să merg pe alte străzi, să nu merg pe Horea, că acolo trebuie să merg pe pista aia care nu are spațiu de siguranță, e în raza tuturor portierelor și e numai o chestiune de timp până ai un accident de portieră deschisă intempestiv. Sunt niște standarde care prevăd un spațiu de siguranță, nu s-au respectat, Primăria a făcut cu spațiu de siguranță zero față de mașini parcate, față de pietoni ș.a.m.d. Ziar de Cluj: Și acum pistele de biciclete sunt folosite și de serviciile de livrări la domiciliu, acești bicicliști trebuie să meargă repede, să ajungă la clienți. Radu Mititean: În mod normal, Poliția nu ar fi trebuit să avizeze nici una dintre aceste piste. În București, după mult scandal, organizația de bicicliști a dat în judecată Poliția Rutieră, ca să o forțeze să retragă avizele și, astfel, 90% din ceea ce zicea Primăria București, pe vremuri, că ar fi piste de biciclete, au fost desființate, pentru că nu respectau minimele condiții de siguranță. Și la Cluj probabil că o să ajungem și la situația asta, dacă Primăria nicicum nu vrea să-și schimbe optica și tot cârpăceli face, va trebui să forțăm desființarea prin justiție.Ziar de Cluj: Câte piste ar trebui desființate?Radu Mititean: Cea mai mare parte, adică, în Cluj, nu prea găsești ceva să fie la un standard acceptabil, chiar și după legislația actuală. Probabil că mai mult de jumătate ar trebui să-și piardă caracterul de piste de biciclete, să nu mai fie obligatorii pentru bicicliști. În afară de chestii care, ok, nu sunt neapărat comode sau sunt un pic la limită, dar să zicem că merg, cum e pista de pe malul Someșului, la Parcul Rozelor. Dar, în rest, când treci prin zona centrală, nici una nu are o lățime minimă necesară și spațiu lateral de siguranță. Deci, practic, dacă iei la bani mărunți, ar trebui să desființezi cam cel puțin trei sferturi din ce pretinde Primăria clujeană că ar fi piste de biciclete în Cluj. 

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Related Topics:
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Prin Oras

Din toată lumea, spre România. De ce familii cu copii ajung la Transilvania Healing Centre și ce progrese relatează părinții copiilor cu autism

Stefania Heinz

Published

4 days ago

on

September 1, 2026

By

Cluj-Napoca a devenit punctul de plecare al unui concept de medicină integrativă care, potrivit Transilvania Healing Centre, a atras până astăzi peste 40.000 de pacienți din România și din străinătate. Printre poveștile care atrag cel mai mult atenția sunt cele ale familiilor cu copii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, unele relatând progrese în comunicare, energie și interacțiune după includerea într-un protocol integrativ.

Nu mai vorbim doar despre pacienți din Cluj.

Pe pagina oficială, Transilvania Healing Centre spune că pragul centrelor sale a fost trecut de peste 40.000 de pacienți din țară și din străinătate.

Iar printre cei care ajung la centru se numără numeroși copii.

Centrul afirmă chiar că foarte mulți dintre pacienții săi sunt copii, iar una dintre direcțiile despre care vorbește în materialele proprii este abordarea integrativă în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist.

Poveștile care impresionează cel mai mult sunt cele ale copiilor

Există rezultate care se văd într-o analiză.

Și există schimbări pe care părinții spun că le observă acasă: copilul începe să comunice mai mult, devine mai atent la cei din jur sau începe să-și exprime mai bine nevoile.

Pe platforma Healing TV, Transilvania Healing Centre prezintă cazul unui băiat diagnosticat la vârsta de 3 ani cu probleme din spectrul autist.

Potrivit testimonialului publicat de centru, după câteva luni de protocol, familia a observat mai multă energie, o mai bună înțelegere și progrese în vorbire și comunicarea nevoilor.

Este important însă un detaliu: aceasta este experiența relatată de familie și de clinică, nu dovada că aceeași evoluție va apărea la fiecare copil.

De ce sunt frecvențele în centrul atenției?

Una dintre particularitățile Transilvania Healing Centre este utilizarea medicinei bioelectromagnetice.

Centrul descrie terapia sa ca folosind frecvențe specifice transmise prin intermediul unor benzi bioelectromagnetice, terapia fiind corelată cu o evaluare efectuată anterior. O ședință standard durează aproximativ 45 de minute.

Pentru copii, unul dintre avantajele practice ale acestei abordări este caracterul non-invaziv promovat de centru.

Fără intervenție chirurgicală și fără proceduri dureroase.

Acest lucru poate conta enorm pentru familiile cu copii care tolerează greu anumite investigații sau proceduri.

În autism, centrul spune că abordarea este mult mai complexă decât terapia cu frecvențe

Și aceasta este o distincție esențială.

Transilvania Healing Centre nu descrie propriul protocol pentru copiii cu TSA ca fiind reprezentat exclusiv de „frecvențe”.

În materialele sale despre autism, centrul vorbește despre o abordare care poate include evaluarea nutrițională, identificarea intoleranțelor alimentare, analiza microbiomului intestinal, stabilirea deficitelor nutriționale, un program alimentar individual și selectarea suplimentelor și terapiilor în funcție de fiecare caz.

Cu alte cuvinte, abordarea propusă este una integrativă.

Nu există un protocol identic pentru fiecare copil.

De la Sorin Gadola la mii de pacienți

În spatele întregului concept se află și o poveste personală.

Fondatorul Sorin Gadola a fost el însuși pacient.

Transilvania Healing Centre relatează că acesta s-a confruntat cu boli cronice, alergii și afecțiuni autoimune și că timp de aproape zece ani a căutat soluții la medici din diferite țări europene.

Experiența sa ulterioară cu medicina integrativă l-a determinat să dezvolte centrul care astăzi îi poartă filosofia mai departe.

De la Cluj, proiectul s-a extins ulterior în București, Iași și Timișoara.

Când un părinte vede o schimbare, cifrele trec pe planul doi

În cazul unui copil cu TSA, fiecare progres poate avea o semnificație uriașă pentru familie.

Un cuvânt nou.

O nevoie exprimată.

Mai multă interacțiune.

Mai multă autonomie.

Tocmai de aceea testimonialele părinților sunt atât de puternice emoțional.

Transilvania Healing Centre spune că unele dintre „cele mai remarcabile rezultate” din experiența sa au fost observate în cazul copiilor, iar platforma centrului prezintă separat cazuri și materiale dedicate autismului.

Dar aici trebuie făcută o distincție importantă între experiențele individuale ale pacienților și ceea ce poate fi demonstrat științific pentru toți copiii diagnosticați cu TSA.

Autismul nu are un „tratament-minune”

Oricât de impresionante pot fi anumite testimoniale, autismul este o tulburare de neurodezvoltare, iar rezultatele unui copil nu pot fi extrapolate automat la altul.

În prezent, nu există dovezi clinice solide care să permită prezentarea terapiilor bioelectromagnetice prin frecvențe drept un tratament demonstrat pentru autism.

De aceea, relatările familiilor prezentate de Transilvania Healing Centre trebuie privite ca experiențe individuale, nu ca o garanție de rezultat și nu ca motiv pentru întreruperea terapiilor sau îngrijirilor recomandate de specialiști.

Iar tocmai această diferență face ca poveștile să merite spuse corect.

Pentru familiile care relatează schimbări, ele sunt reale în experiența lor de zi cu zi.

Pentru medicină, însă, este nevoie de studii controlate pentru a putea spune cu certitudine ce intervenție a produs schimbarea și la ce categorie de copii poate funcționa.

Clujul, locul unde continuă să ajungă familii în căutarea unei alte perspective

Transilvania Healing Centre din Cluj funcționează pe strada Andrei Mureșanu nr. 29, iar centrul spune că modelul său combină evaluarea individuală, medicina bioelectromagnetică, alimentația și protocoalele personalizate.

Pentru părinții care îi trec pragul, însă, tehnologia este doar o parte a poveștii.

Ceea ce caută, înainte de orice, este progresul copilului lor.

Iar când o familie spune că după luni dificile copilul comunică mai mult, se joacă, își exprimă mai bine nevoile sau interacționează diferit cu cei din jur, acel progres poate însemna enorm.

Din Cluj până dincolo de granițele României, tocmai aceste povești au făcut ca Transilvania Healing Centre să devină un nume urmărit de familii care caută o abordare integrativă și complementară pentru copiii lor.

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Prin Oras

Clujul intră pe harta medicinei integrative: tehnologia prin frecvențe care atrage pacienți la Transilvania Healing Centre

Stefania Heinz

Published

5 days ago

on

August 31, 2026

By

Într-o perioadă în care tot mai mulți oameni caută abordări personalizate și complementare pentru sănătate, la Cluj-Napoca funcționează un centru care propune un concept diferit: evaluări biofizice, terapii bazate pe frecvențe electromagnetice, protocoale individualizate, alimentație și produse naturiste. Transilvania Healing Centre își construiește modelul în jurul ideii că organismul trebuie privit ca un întreg, nu doar prin prisma unui singur simptom.

Sunt pacienți care ajung la medic pentru balonare, oboseală, tulburări de somn, dureri sau alte simptome persistente și care își doresc să înțeleagă mai bine imaginea de ansamblu.

De aici pornește filosofia Transilvania Healing Centre: o abordare integrativă în care tehnologia, evaluarea individuală, stilul de viață și terapiile complementare sunt reunite într-un protocol adaptat fiecărui pacient.

Centrul afirmă că activează în acest domeniu încă din 2014 și că a fost ales de peste 40.000 de pacienți din țară și din străinătate. În prezent, rețeaua are centre în Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara.

Tehnologia care atrage atenția: terapia prin frecvențe

Elementul care diferențiază puternic conceptul Transilvania Healing Centre este utilizarea medicinei bioelectromagnetice.

În cadrul terapiilor descrise de centru sunt utilizate benzi și dispozitive bioelectromagnetice prin intermediul cărora sunt transmise frecvențe specifice. Centrul descrie mai multe tipuri de ședințe, unele având aproximativ 45 de minute, iar terapiile extinse putând ajunge la aproximativ 90 de minute.

Este o experiență foarte diferită de imaginea clasică a unui cabinet medical.

Fără ace. Fără proceduri chirurgicale. Fără durerea asociată unei intervenții.

Centrul prezintă această abordare ca fiind non-invazivă și complementară medicinei convenționale. De altfel, Transilvania Healing Centre precizează explicit că pacienții nu trebuie să întrerupă tratamentele medicale clasice pentru a urma programele centrului și că acestea sunt concepute ca abordări complementare, nu ca înlocuitor al medicinei convenționale.

Aceasta este o precizare esențială.

Totul începe cu o evaluare

Înaintea terapiei, centrul pune accent pe evaluarea individuală.

Transilvania Healing Centre descrie o evaluare biofizică inițială în urma căreia este construit ulterior protocolul pacientului. Centrul afirmă că evaluarea urmărește o gamă largă de parametri și dezechilibre, iar terapiile cu frecvențe nu sunt realizate independent de evaluarea anterioară.

Ideea este simplă:

nu există un protocol universal pentru toată lumea.

Doi oameni pot veni cu simptome asemănătoare, dar abordarea propusă poate fi diferită în funcție de evaluarea fiecăruia.

Frecvențele sunt doar o parte din abordare

Un alt element important este faptul că Transilvania Healing Centre nu își construiește programele exclusiv în jurul aparaturii.

Centrul afirmă că protocoalele sale se bazează în cea mai mare parte pe produse naturiste și suplimente alimentare, existând și excepții pentru anumite situații.

În materialele proprii sunt descrise, de asemenea, intervenții privind alimentația, inclusiv diete de excludere și de reintroducere a anumitor alimente.

Astfel, tehnologia devine o componentă dintr-un tablou mai larg:

evaluare + terapie + alimentație + suplimentație + monitorizare.

O tehnologie neobișnuită: Healing Frequency

Printre conceptele promovate de centru se află și Healing Frequency, bazat pe utilizarea unor materiale programate să emită frecvențe electromagnetice.

Potrivit informațiilor publicate de Transilvania Healing Centre, tehnologia ar avea la bază aproximativ 30 de ani de cercetare și dezvoltare și ar fi fost concepută în cooperare cu peste 2.800 de clinici din Germania, Elveția și Austria. Aceste afirmații provin de la centru și trebuie privite ca atare.

Este tocmai această combinație dintre tehnologie și abordările complementare care a construit identitatea Transilvania Healing Centre.

De ce vin pacienți din afara Clujului?

Conceptul pornește chiar din experiența personală a fondatorului, Sorin Gadola.

Potrivit istoricului publicat de centru, acesta s-a confruntat timp de aproape zece ani cu probleme cronice, alergii și afecțiuni autoimune și a căutat soluții medicale în mai multe locuri din Europa. Experiența sa cu medicina integrativă a stat ulterior la baza dezvoltării Transilvania Healing Centre.

Astăzi, centrul afirmă că numărul pacienților săi din România și din străinătate a depășit 40.000.

Iar acest lucru spune ceva despre interesul tot mai mare pentru abordările complementare și personalizate.

Clujul, punctul de plecare al unui concept extins în România

De la centrul din Cluj-Napoca, Transilvania Healing Centre s-a extins și în București, Iași și Timișoara.

Într-un domeniu în care tehnologia evoluează rapid, Transilvania Healing Centre încearcă să se poziționeze la intersecția dintre medicină integrativă, bioelectromagnetism, nutriție și protocoale personalizate.

Și poate tocmai aceasta este ideea care atrage atât de mult atenția:

să nu întrebi doar „ce simptom am?”, ci să încerci să privești organismul ca pe un întreg.

Pentru pacienții interesați de o asemenea abordare, centrul din Cluj-Napoca funcționează pe strada Andrei Mureșanu nr. 29.

Notă: terapiile bioelectromagnetice și alte abordări integrative nu trebuie prezentate ca înlocuitor pentru diagnosticul sau tratamentul medical convențional. Afirmațiile despre beneficiile specifice ale terapiilor trebuie evaluate în funcție de dovezile clinice disponibile, iar tratamentele prescrise nu trebuie întrerupte fără recomandarea medicului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Prin Oras

Zaig & Engelhardt a cucerit Strada Vinului! Crama din Teaca, printre atracțiile Zilelor Culturale Maghiare din Cluj

Diana Petrescu

Published

1 week ago

on

August 27, 2026

By

Vin bun, seri de vară, centrul vechi al Clujului și o stradă care, după lăsarea serii, devenea aproape neîncăpătoare. Zaig & Engelhardt a fost prezentă anul acesta pe Strada Vinului de pe Potaissa, într-o ediție a Zilelor Culturale Maghiare care a adunat un public impresionant. Pentru crama din Teaca, întâlnirea directă cu clujenii a fost una dintre acele apariții care arată că vinul transilvănean are tot mai mulți admiratori.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj au încheiat o ediție 2026 de amploare: timp de opt zile, peste 600 de evenimente au animat orașul, iar organizatorii au raportat peste 220.000 de vizite în cele 67 de spații ale festivalului.

Dar una dintre atmosferele aparte ale festivalului s-a simțit pe o străduță ascunsă între zidurile vechi ale Clujului.

Potaissa. Strada Vinului.

Iar printre cramele care au întâmpinat publicul s-a numărat și Zaig & Engelhardt.

Potaissa, plină seară de seară

Nu este doar o impresie: bilanțul oficial al evenimentului arată că tradiționala Stradă a Vinului a fost plină seară de seară, iar publicul a putut descoperi vinurile celor 10 crame prezente la ediția din acest an.

Strada Potaissa fusese transformată special pentru eveniment într-unul dintre punctele importante ale festivalului, Strada Vinului deschizându-se pentru public începând cu 19 august.

În această atmosferă, Zaig & Engelhardt și-a spus povestea exact acolo unde vinul se descoperă cel mai frumos: direct în pahar și în conversația cu oamenii.

Din Teaca, direct în inima Clujului

Povestea Zaig & Engelhardt începe la Teaca, unde crama a plantat în 2013 13 hectare de viță nobilă, păstrând în același timp și via veche, plantată în urmă cu aproximativ un secol.

Este o combinație frumoasă între nou și vechi, între o generație care privește înainte și o moștenire viticolă care nu a fost abandonată.

Iar la Cluj, vinurile au ajuns în fața unui public numeros, curios și dornic să descopere producători transilvăneni.

De la primul pahar și până târziu în seară, standul a devenit un loc de întâlnire, degustare și povești.

Pentru că un vin bun nu înseamnă numai ceea ce se află în sticlă.

Înseamnă locul din care vine. Oamenii care îl produc. Pământul. Via. Anii de muncă. Și, poate cel mai important, momentul în care cineva îl gustă pentru prima dată și întreabă:

„De unde este vinul acesta?”

Răspunsul, de data aceasta, a fost simplu:

Din Transilvania. Din Teaca.

Zaig & Engelhardt, într-unul dintre cele mai frumoase decoruri pentru vin din Cluj

Potaissa are ceva greu de reprodus într-un eveniment convențional.

Zidurile vechi ale cetății, mesele, paharele de vin, zumzetul conversațiilor și centrul Clujului aflat la doar câțiva pași creează o atmosferă care transformă degustarea într-o experiență.

Iar succesul general al Străzii Vinului confirmă cât de mult apreciază publicul această formulă: vinuri transilvănene, producători cu povești autentice și întâlnirea directă dintre cramă și consumator.

Pentru Zaig & Engelhardt, prezența la ediția din 2026 a Zilelor Culturale Maghiare a însemnat tocmai această apropiere de public.

Nu un vin descoperit de pe un raft.

Ci un vin descoperit într-o seară de august, pe Potaissa.

Când vinul local devine ambasadorul unei regiuni

Poate că aceasta este și partea cea mai importantă.

Transilvania nu înseamnă doar castele, orașe medievale și peisaje spectaculoase. Are și o cultură viticolă care merită redescoperită.

Iar crame precum Zaig & Engelhardt duc mai departe această poveste într-o formă contemporană, fără să rupă legătura cu locul din care provin.

Faptul că site-ul oficial al cramei anunță participarea la Zilele Culturale Maghiare din Cluj printre evenimentele sale confirmă importanța acestei întâlniri cu publicul clujean.

Un pahar de vin și o poveste care continuă la Teaca

Zilele Culturale Maghiare s-au încheiat pe 23 august, însă pentru cei care au descoperit Zaig & Engelhardt pe Potaissa experiența nu trebuie să se termine odată cu festivalul.

Crama poate fi vizitată chiar la Teaca, locul în care începe povestea vinurilor și unde se află plantațiile sale.

Și poate acesta este cel mai frumos rezultat al unei prezențe la un asemenea eveniment:

vii pentru un pahar, descoperi un vin și ajungi să vrei să cunoști locul în care s-a născut.

La ediția din acest an, într-o Stradă a Vinului plină seară de seară, Zaig & Engelhardt și-a găsit perfect locul între aromele Transilvaniei și energia Clujului.

Iar după atmosfera de pe Potaissa, un lucru este clar: vinul bun adună oamenii la aceeași masă, indiferent de limba în care spun „Noroc!”. 🍷

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Prin Oras

Ștrandul Clujana, surpriza verii în Cluj: piscine încălzite, mâncare proaspătă și un vibe care te face să uiți că ești în oraș

Stefania Heinz

Published

1 week ago

on

August 27, 2026

By

Nu trebuie să pleci din Cluj pentru o zi care să se simtă ca o mini-vacanță. Ștrandul Clujana reușește să combine apa plăcută, relaxarea, mâncarea bună și atmosfera de vară într-un loc în care poți petrece liniștit o zi întreagă.

În plin sezon estival, Ștrandul Clujana rămâne una dintre variantele clasice ale orașului pentru cei care vor piscină fără să conducă zeci de kilometri în afara Clujului.

Și, odată ajuns acolo, atmosfera te prinde repede.

Piscine cu apă încălzită și zone pentru întreaga familie

Unul dintre marile avantaje ale Clujanei este apa cu temperatură plăcută. Complexul dispune de trei bazine, iar bazinul principal pentru adulți are apa la aproximativ 26°C. Pentru copii există un bazin cu adâncimea de 40 cm, trei tobogane cu apă și locuri de joacă, iar cei foarte mici au propriul bazin baby, cu o adâncime de doar 15 cm.

Asta transformă Clujana într-un loc potrivit atât pentru cei care vor să înoate și să se răcorească, cât și pentru familiile care vin cu copiii și vor să petreacă mai multe ore la piscină.

Iar când apa este curată și temperatura potrivită, parcă nici nu mai contează că ești la câteva minute de centrul Clujului.

Curățenie, relaxare și oameni care vin să se simtă bine

Clujana are acel aer de ștrand adevărat, fără prea multe artificii: șezlong, umbrelă, apă, soare, muzică și oameni veniți să se relaxeze.

Zonele verzi și spațiile pentru copii completează atmosfera, iar complexul dispune inclusiv de gazon și locuri de joacă.

Este genul de loc în care vii pentru câteva ore și te trezești că ai petrecut aproape toată ziua.

Un mare plus îl reprezintă atmosfera. Oameni faini, familii, copii și grupuri de prieteni, fiecare venit pentru același lucru: câteva ore în care să lase orașul și agitația deoparte.

 

Și mâncarea? Una dintre surprizele plăcute

O zi la piscină fără ceva bun de mâncat parcă nu este completă.

În incinta Clujana există Grill Bar în aer liber, precum și pizzerie și bar interior, astfel că nu trebuie să pleci din complex atunci când apare foamea.

Preparatele proaspete, mâncarea gustoasă și servirea atentă completează experiența. Exact ceea ce îți dorești după câteva ore de înot și stat la soare: ceva bun, proaspăt și servit fără să transformi masa într-o aventură.

Iar când ai parte și de oameni amabili și o servire pe măsură, experiența devine cu atât mai plăcută.

Prețuri bune pentru ceea ce primești

Pentru sezonul 2026, accesul costă 65 de lei pentru adulți de luni până vineri și 75 de lei în weekend și de sărbătorile legale. După ora 17:00, tariful pentru adulți scade la 55 de lei.

Copiii între 2 și 14 ani plătesc 55 de lei, respectiv 45 de lei după ora 17:00, iar pentru copiii sub 2 ani accesul este gratuit.

Și există un detaliu important: în preț sunt incluse parcarea, șezlongul și umbrela, în limita disponibilității, precum și accesul la piscine și facilitățile ștrandului.

Programul este generos: 08:00 – 20:00, în fiecare zi.

Clujana are acel „ceva” care te face să revii

Poate că acesta este cel mai simplu mod de a descrie experiența.

Nu trebuie să fie un resort la sute de kilometri distanță ca să te simți bine.

Apă caldă, piscine curate, mâncare delicioasă și proaspătă, servire atentă, șezlong, umbră, copii care se distrează și acel vibe relaxat de vară.

Toate, chiar în Cluj-Napoca.

Într-un oraș în care o simplă ieșire de weekend poate deveni rapid costisitoare, Clujana continuă să ofere o alternativă pentru cei care vor să transforme o zi obișnuită de vară într-o mică escapadă.

Ștrandul Clujana nu încearcă să fie o destinație exotică. Și poate tocmai aici este farmecul lui: îți oferă senzația de vacanță fără să pleci din Cluj.

Uneori, pentru o zi reușită, chiar nu ai nevoie de mai mult: soare, apă caldă, ceva bun de mâncat și oamenii potriviți în jurul tău.

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Prin Oras

Zâmbetul care se schimbă fără să observe nimeni. Tehnologiile moderne de albire și aparatele transparente, disponibile la Clinica Diacicov din Cluj

Stefan Petre

Published

1 week ago

on

August 26, 2026

By

Dinți mai albi sau mai drepți, dar fără luni întregi în care aparatul dentar să fie primul lucru pe care îl observă ceilalți? Stomatologia modernă a schimbat radical modul în care poate fi îmbunătățit un zâmbet, iar la Clinica Stomatologică Diacicov din Mărăști tehnologia ocupă un loc important în această transformare.

Există un moment în care te uiți la o fotografie și observi ceva ce până atunci ai ignorat: culoarea dinților, poziția lor sau pur și simplu faptul că zâmbetul nu mai arată exact așa cum ți-ai dori.

Pentru mulți pacienți, însă, următorul gând este: „Nu vreau un aparat dentar metalic” sau „Mi-e teamă că albirea îmi va afecta dinții”.

Tocmai aici intervin soluțiile moderne.

Albirea dentară nu mai înseamnă doar „dinți cât mai albi”

La Clinica Stomatologică Diacicov, obiectivul unei proceduri estetice este obținerea unui rezultat adaptat pacientului, nu a unei nuanțe artificiale.

Albirea profesională este realizată controlat, după evaluarea prealabilă a sănătății dinților și gingiilor. Medicul poate stabili dacă pacientul este un candidat potrivit pentru procedură și ce abordare este indicată.

Este o diferență importantă față de produsele de albire cumpărate și utilizate fără o evaluare stomatologică.

Înainte de procedură pot fi identificate probleme precum cariile, sensibilitatea dentară sau afecțiunile gingivale care necesită atenție înainte ca estetica să devină prioritatea principală.

Un zâmbet frumos trebuie să fie, înainte de toate, un zâmbet sănătos.

Aparatul dentar pe care ceilalți aproape că nu îl văd

Poate cea mai interesantă schimbare din ortodonția ultimilor ani este apariția sistemelor de alignere transparente.

La Clinica Diacicov este disponibil sistemul Spark, o alternativă modernă la aparatele dentare clasice pentru cazurile în care medicul ortodont stabilește că tratamentul cu alignere este potrivit.

În locul bracketurilor și sârmelor metalice, pacientul poartă o succesiune de gutiere transparente, realizate pentru deplasarea progresivă și controlată a dinților.

Marele avantaj?

Sunt discrete.

În conversațiile obișnuite, la serviciu, la facultate sau într-o fotografie, alignerele sunt mult mai puțin evidente decât un aparat dentar convențional.

Le dai jos când mănânci

Există și un avantaj extrem de practic.

Alignerele sunt detașabile.

Pacientul le poate îndepărta atunci când mănâncă și când își efectuează igiena dentară, apoi le repoziționează conform recomandărilor medicului.

Asta poate face mai simplă menținerea igienei orale comparativ cu situațiile în care există bracketuri fixe, însă succesul tratamentului depinde foarte mult de disciplină: alignerele trebuie purtate numărul de ore recomandat de medic.

Cu alte cuvinte, tehnologia ajută enorm, dar pacientul rămâne o parte esențială a tratamentului.

De la scanarea 3D la zâmbetul planificat digital

Și aici lucrurile devin cu adevărat interesante.

Stomatologia digitală permite ca anumite tratamente să fie planificate pornind de la o scanare digitală 3D a danturii.

În locul abordării clasice, medicul poate analiza digital poziția dinților și poate construi planul ortodontic în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

Pentru tratamentele cu alignere, fiecare etapă face parte dintr-un plan stabilit individual.

Nu există două zâmbete identice și, implicit, nici două tratamente care ar trebui privite exact la fel.

Albire sau îndreptarea dinților? Uneori răspunsul este: ambele, dar în ordinea corectă

Aici apare una dintre greșelile frecvente.

Când cineva își dorește o schimbare estetică, tentația este să înceapă direct cu procedura care produce diferența vizibilă cea mai rapidă.

Medicul stomatolog privește însă imaginea completă.

Poziția dinților, mușcătura, sănătatea gingiilor, eventualele carii, sensibilitatea și culoarea naturală a dinților trebuie evaluate înainte de stabilirea unui plan.

Pentru un pacient poate fi suficientă albirea profesională.

Pentru altul, schimbarea majoră poate veni din corectarea poziției dinților.

Iar pentru alt pacient poate fi indicată o combinație de proceduri realizate într-o anumită ordine.

De aceea, transformarea zâmbetului începe cu un consult, nu cu alegerea unei proceduri de pe internet.

Un zâmbet nou, fără o schimbare care să strige „mi-am făcut ceva”

Poate aceasta este direcția cea mai interesantă a stomatologiei estetice moderne.

Rezultatele tot mai căutate nu sunt cele exagerate, ci cele care îi fac pe ceilalți să observe că arăți mai bine fără să identifice imediat ce s-a schimbat.

Dinți mai luminoși.
O poziție mai armonioasă.
Un zâmbet mai echilibrat.
Mai multă încredere atunci când apare camera telefonului.

Iar posibilitatea de a combina evaluarea medicală, tehnologia digitală, albirea profesională și ortodonția transparentă face ca drumul până la acel rezultat să fie astăzi foarte diferit față de ceea ce însemna stomatologia în urmă cu câțiva ani.

La Clinica Stomatologică Diacicov din Mărăști, Cluj-Napoca, pacienții pot afla în urma consultației ce soluție este potrivită situației lor și dacă tratamentul cu alignere transparente Spark sau albirea profesională reprezintă o opțiune pentru zâmbetul pe care și-l doresc.

Pentru că uneori schimbarea pe care o observă toată lumea poate începe cu un tratament pe care aproape nimeni nu îl vede.

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era