Connect with us

Prin Oras

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, acuză că proiectele marilor centre de arși au fost blocate de persoane foarte vocale după incendiul de la Colectiv care au trecut pe la conducerea Ministerului

Alex Campian

Published

on

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, acuză că proiectele marilor centre de arși au fost blocate de persoane foarte vocale după incendiul de la Colectiv care au trecut pe la conducerea Ministerului

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că persoane ”foarte vocale în spaţiul public” în ce priveşte incendiul de la Colectiv au blocat proiectele realizării unor centre de mari arşi, relatează Agerpres.
Potrivit acestuia, perioada care a trecut până să înceapă efectiv lucrările la aceste centre a fost una ”nefiresc de lungă”.
”Persoane care sunt foarte vocale în spaţiul public legate de incidentul de la Colectiv au trecut pe aici pe la minister şi au blocat aceste proiecte. Eu sunt aici de un an şi zece luni aproape. Şi împreună cu echipa mea am reuşit să le repunem în operă, să înceapă efectiv construcţia acestor centre. Cred că soluţia este să dezvoltăm această capacitate în România, să ne ajutăm cu ţările din UE atunci când capacitatea noastră sau a oricărei alte ţări este depăşită. Asta este soluţia corectă. Eu accept totdeauna criticile, sunt gata să ascult şi să învăţ din critici, dacă sunt constructive, dar mi se pare o foarte mare lipsă de caracter să critici în momentul în are tu ai blocat în mod efectiv aceste proiecte. Mi se pare lipsit de orice moralitate”, a precizat ministrul, în cadrul unei conferinţe de presă.
Întrebat în ce constă „blocarea” proiectelor, Rafila a replicat că nu au fost iniţiate procedurile pentru achiziţie publică.
”Aceste achiziţii au stat. Nu au fost puse în operă. Pentru ca să poţi să faci un astfel de proiect cu finanţare internaţională – fie cu bani europeni, fie de la Banca Mondială – trebuie să respecţi un timing, sunt nişte etape. Trebuie să faci un caiet de sarcini, trebuie să îl pui în transparenţă, să îl modifici în funcţie de dezbaterea publică, să generezi licitaţia pentru proiectare, pentru construcţie. Or, aceste lucruri nu s-au făcut, aceasta este realitatea”, a spus ministrul.
El a menţionat că la nivel naţional există aproximativ 30 de paturi pentru pacienţii mari arşi, iar duminică seara erau libere doar şase.
”Aseară aveam libere şase locuri: cinci în Bucureşti şi unul la Timişoara. Pentru că erau ocupate acele locuri. (…) Noi schimbăm lucrurile după Colectiv, pentru că cele trei proiecte pentru secţiile de mari arşi de la Timişoara, Târgu Mureş şi „Grigore Alexandrescu” (Bucureşti – n.r.) au fost în mod nejustificat blocate, au ajuns într-o situaţie în care practic pierdeam finanţarea de la Banca Mondială. Imediat după preluarea mandatului am reînceput negocierile cu Banca Mondială, încât aceste trei centre să se facă şi au început să se facă. La Timişoara a început construcţia. Între 8-10 septembrie va începe construcţia la „Grigore Alexandrescu”, iar până la sfârşitul lunii, va începe şi construcţia la Târgu Mureş. Avem cam doi ani de zile perioadă de execuţie, aşa că peste doi ani, România va mai avea încă 20 de paturi care să completeze cele 30 de paturi existente în momentul de faţă”, a precizat ministrul.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite