Connect with us

Prin Oras

Nici CMID nu s-au prefăcut că au realizat, nici haznaua nu le miroase

Alex Campian

Published

on

Nici CMID nu s-au prefăcut că au realizat, nici haznaua nu le miroase

Pute atât de tare în Cluj-Napoca de la cum fac clujenii selecție pe deșeuri și cum se colectează și se depozitează acestea la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, încât până și presa locală de chitanțier a trebuit să consemneze acest lucru. Tot acolo au dat comunicat și cei de la Consiliul Județean Cluj. Nu și Emil Boc, că el deși este în consiliul de administrație al ADI Ecometropolitan, lui nu-i pute, el nu are de ce să-și ceară scuze de la clujeni, deși responsabil de muntele nesortat de deșeuri de la Pata Rât, mutat”noaptea ca hoții” la CMID e responsabilamicul său, pensionar de lux, Pantelică de la ”Readepică”. Emil Boc s-a spălat pe mâini.
Deși azi put zeci de mii de tone de deșeuri biodegradabile în putrefacție, luate cu excavatorul și duse cu ”bascula”, așa nesortate și netratate, încă din august 2020, de la Muntele de Deșeuri gestinat de Pandelică de la ”Readepică” (firmă aflată în subordinea lui Emil Boc), să fie azvârlite ca atare la CMID, transformat astfel într-o nouă groapă de gunoi, nu într-un centru de management integrat al deșeurilor. Așa arată o bătaie de joc de aproape optzeci de milioane de euro, înfăptuită în cârdășie de către Consiliul Județean și Primăria Cluj-Napoca, în epoca în care Muntele de Gunoi de la Pata Rât trebuia să dispară rapid să nu cumva să încețășeze peisajul la investiția imobiliară a Elenei Udrea, Transilvania ”Penal” City.
CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

Și mai avem astfel de materiale cu tona, de zece ani scriem și despre ”investiția” numită CMID și bubele acesteia.
Comunică azi, ALin Tișe, președintele Consiliului județean Cluj:
”Ca autoritate publică județeană, îmi fac datoria să-mi cer iertare clujenilor pentru miros. Aș vrea să-i informez că, încă din data de 23 august, am sesizat Agenția de Mediu pentru a verifica exact cauza acestui miros și pentru a se dispune măsuri de remediere. Consiliul Județean Cluj a aplicat penalizări și a solicitat acestor instituții luarea de măsuri. Administrarea CMID-ului și ridicarea gunoaielor din întreg județul au fost date unei firme private (Supercom – n.red.). Dacă nu se îndeplinește contractul, noi aplicăm sancțiuni, lucru pe care l-am făcut deja. Înțeleg de la Agenția de Mediu și Garda de Mediu că au fost și azi prezente la CMID pentru a verifica intrarea în contractul de operare. Cred că, în timp, prin aplicarea sancțiunilor și prin faptul că aceste instituții sunt prezente acolo, se va intra într-o normalitate”.
Cui a dat amenzi, nu zice. Dar dacă a amendat pentru bubele trecutului operatorul prezent, tot n-a rezolvat problema. Deși am fi fost curioși cum ar fi putut să-l operze la portofel pe amicul de partid Pantelică de la ”Readepică”. Deși ce zemuiește și pute la CMID i se datorează.
Și nu pute de ieri, de azi, pute de peste zece ani. Numai procurorilor DNA nu le-a puțit niciodată.
Ne uităm peste ce am mai publicat de-a lungul timpului și dăm peste următorul material:
2015: Plângere DNA
Consiliul Județean vs Antreprenor CMID
„Având în vedere paguba pricinuită (…) existând totodată și riscul ca cheltuielile ocazionate cu lucrările efectuate până în prezent să fie declarate neeligibile și să fie suportate din bugetul propriu”
Au fost efectuate plăți pentru lucrări necorespunzătoare calitativ, neconforme sau neexecutate, producând un prejudiciu important Consiliului Județean Cluj și fondurilor atribuite de UE.
2015: Audit Curtea de Conturi
Factori implicați în implementarea și managementul proiectului nu au întreprins măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor fapt pentru care au fost stabilite consecințele în plan financiar care afectează interesele Uniunii Europene și cofinanțarea națională.
2015: Raport de Audit POS Mediu
Cheltuieli neeligibile în sumă de 2,6 milioane lei reprezentând lucrări excavații care nu respectă proiectul tehnic.
Cheltuieli neeligibile în sumă de 4,9 milioane lei reprezentând lucrări de umpluturi neconforme executate la digul 2 și drumul de acces 3, dovadă fiind destabilizarea acestora.
Cheltuieli neeligibile în sumă de 2,6 milioane lei reprezentând avans 80% pentru materiale livrate pe șantier.
Cheltuieli neeligibile în sumă de 2 milioane lei întrucât la realizarea sistemului de drenare a apelor nu au fost respectate prevederile caietului de sarcini.
2015: Proiect de rectificare bugetară Consiliul Județean Cluj
La capitolul 74.02 propunem suplimentarea prevederilor bugetare pe anul 2016 la proiectul POS MEDIU „Sistem de management integrat al deșeurilor în Județul Cluj” cu suma de 17,8 milioane lei.
2017: Informare Ministerul Fondurilor Europene
Pentru sumele rambursate în cadrul proiectului „Sistem de management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj”, Consiliul Județean a figurat în evidențele Autorității de Management pentru POS Mediu cu o valoare totală a creanțelor bugetare în sumă de 19.574.768,93 lei (aproximativ 4,4 milioane euro). Această sumă a fost recuperată pe parcursul implementării proiectului, atât din sumele solicitate ulterior la rambursare de către beneficiar, cât și prin plată voluntară.
Adevărul e că la CMID s-au pierdut fonduri europene
Și? Cui îi pasă? Organului de control al statului? Păi organul doarme cu ”storul” Untold tras peste geamuri în sediul pus la dispoziție și renovat aproape la doi ani de către Emil Boc, primarul Cluj-Napoca.

De fapt, în legătură cu problema deșeurilor din Cluj, pe masa DNA stau încă din 2014 mai multe plângeri penale şi sesizări ale conducerii Consiliului Judeţean Cluj – de pe vremea în care ex-președintele acestui for se întreba unde s-au dus 18 milioane de lei plus altele 111 milioane de lei pierduţi din finanţarea UE pentru ce se dovedește a fi azi noua groapă de gunoi a Clujului, nu Centru de Management Integrat al Deșeurilor.
Plângerile erau din 2014, procurorii DNA s-au trezit din somn în 2017 și s-au apucat de audieri. Poate în trei ani, cei care aveau ceva de declarat, au reușit să uite, sau să se acopere cu hârtii.
CITEȘTE ȘI:

RECAPITULARE:
În decembrie 2014, angajaţi din conducerea Consiliului Judeţean Cluj au făcut o plângere la DNA privind frauda fondurilor europene în cazul CMID. În iulie 2015, s-a făcut o nouă sesizare la DNA privind Proiectul „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor”, în care se arăta că mii de tone de gunoi au fost depozitate ilegal la Pata Rât. În plus, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, şi  o parte dintre funcţionarii din conducerea instituţiei au trimis, în toamna lui 2015, trei adrese către şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, în care cereau să se verifice unele ilegalităţi sesizate în ceea ce priveşte CMID şi ale proiecte ale judeţului, şi să fie primiţi în audienţă. Nu au primit niciun răspuns.
După trei ani, la DNA Cluj se începea lucrul la cele două dosare legate de Proiectul ”Sistem Integrat de Management al Deşeurilor” – dosarul 2/P/215 – privind frauda cu fonduri europene la CMID şi dosarul 158/P/2014 – privind depozitarea ilegală de deşeuri la Pata Rât.
După un an, obosiți de muncă, procurorii DNA STS Cluj au clasat dosarul 158/P/2014, privind depozitarea ilegală de deșeuri la Pata Rât. Normal, fapta nu exista…
CITEȘTE ȘI:

Cât despre celălalt dosar, oricât am căutat o soluție, un raport al DNA STS Cluj în legătură cu acesta, nu am găsit. Să-mi fie rușine dacă nu știu să ”gugălesc”!
Anul acesta, Alin Tișe (PNL, Președinte CJ Cluj), dădea următoarea declarație:

”La 5 ani de la încheierea ecologizării rampei de la Pata Rât, eforturile noastre își demonstrează în continuare utilitatea.
Groapa neconformă de gunoi a județului, veche de peste 70 de ani a fost închisă și ecologizată definitiv, iar noul centru de deșeuri a fost finalizat cu succes”.

Ia să verificăm noi, cum a fost închisă și ecologizată rampa de gunoi Pata Rât?

În anul 2015, Consiliul Județean Cluj a acordat contractul pentru închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din județul Cluj, asocierii formate din firmele SC Nord Conforest SA – SC Finara Consult SRL – SC Interdevelopment SRL. Contractul a avut în vedere așa-numitul Lot1, Pata Rât, Huedin, Turda și Gherla. Valoarea totală a contractului a fost de peste 27 de milioane de lei, din care lucrările pentru închiderea depozitul Pata Rât au avut o valoare de 18,7 milioane de lei (fără TVA).
O situație la nivelul anului 2016 privitoare la situația gestionării deșeurilor din județul Cluj poate fi accesată aici.
În 2017, Prefectura Cluj a convocat în regim de urgență Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, acțiunea fiind motivată de faptul că o parte din muntele de gunoi de la Pata Rât s-a prăbușit peste un curs de apă (Zăpodie). Din cauza colmatării, Zăpodie a fost deviat și a existat riscul ca apa să se infiltreze în terenul pe care este construită Centura Vâlcele-Apahida.
În septembrie 2018, Consiliul Județean Cluj a acordat, fără licitație, un contract de suplimentare a lucrărilor, în plus față de cel inițial, din anul 2015. Contractul a presupus alte 18,2 milioane de lei pentru consolidarea depozitului de deșeuri de la Pata Rât, adică o valoare aproape egală cu cea inițială.
Pe parcursul celor cinci ani în care au fost făcute lucrările de ecologizare au avut loc mai multe incendii ”accidentale” în care au fost arse deșeurile de la Pata Rât.

CITEȘTE ȘI:

Pe lângă incendii, autoritățile au fost nevoite să rezolve și problema unor scurgeri toxice din depozitul de la Pata Rât.
CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

În anul 2017, vicepreședintele CJ Cluj, Marius Mânzat, anunța (min 0:53) că se intenționează cumpărarea unei stații de epurare a reziduurilor toxice prin metoda osmozei inverse. Însă în cursul acelui an, autoritățile din Cluj nu au făcut nimic concret în acest sens.
În anul 2018, Comisia Europeană a fost sesizată în legătură cu ceea ce se prefigura a fi un dezastru ecologic, pentru că scurgerile toxice din muntele de deșeuri acoperit cu pământ s-au acumulat într-un lac.

Abia după două luni de la sesizare, stația de epurare a fost pusă în funcțiune.
CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

În paralel cu lucrările de închidere a depozitului de deșeuri de la Pata Rât, autoritățile județene lucrau la construirea unui Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj (SMID). Proiectul face parte din Planul Național de Gestionare a Deșeurilor.
În 2019, un raport de mediu comandat de CJ Cluj a concluzionat că sunt îndeplinite condițiile de autorizare pentru CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR, care este una dintre componentele SMID. Mai multe detalii despre Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și despre Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj pot fi citite aici.
În 2020, administrația județeană clujeană a anunțat că depozitul de deșeuri de la Pata Rât a fost închis și ecologizat.
În 2021, consilierul județean clujean Cătălin Sălăgean a descris modul deficitar în care se gestionau deșeurile din Cluj.
Potrivit sistemului de achiziții publice din România (e-licitație.ro), din 2018 până în 2023, Consiliul Județean Cluj a cheltuit nu mai puțin de 68.161.724 lei, fără TVA, pentru ecologizarea deșeurilor de la Pata Rât. Pentru o imagine completă asupra fondurilor pe care administrația județeană clujeană condusă de Alin Tișe le-a cheltuit aici, trebuie adunate și sumele folosite pentru închiderea rampei, astfel că suma totală pentru închiderea și ecologizarea rampei de la Pata Rât este de peste 105 milioane de lei.
Cel mai recent contract acordat de CJ Cluj pentru ecologizarea deșeurilor de la Pata Rât datează de anul acesta. În 5 mai 2023, CJ Cluj a semnat documentul pentru colectarea, transportul și eliminarea substanțelor toxice de la groapa de gunoi Pata Rât, cu o valoare de alte 4,9 milioane de lei.

În momentul de față, lângă fosta rampă de deșeuri Pata Rât mai există trei rampe de gunoi: două care aparțin Regiei Autonome a domeniului Public Cluj Napoca, una de dimensiuni mai mici și una mai mare. În vederea ecologizărilor, Primăria Cluj Napoca a anunțat că a accesat fonduri europene în valoare de 12.308.750 lei. Până în momentul de față, administrația locală clujeană nu a demarat procedurile pentru organizarea unei licitații pentru alegerea unui proiectant și executant al lucrării.

ÎN CONCLUZIE:
Declarațiile președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, sunt TRUNCHIATE. Depozitul neconform de la Pata Rât nu a fost complet ecologizat și închis, chiar dacă peste muntele de deșeuri a fost așternut un strat de pământ din care a crescut iarba. În plus, în apropierea gropii de gunoi există alte două rampe neconforme, pentru care este nevoie de noi fonduri.
Prin urmare, să ne bucurăm de putoare: e pe banii noștri!

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Actualitate

Imagine care doare în centrul Clujului: scândurile dispar, iar în locul lor apar geamuri de termopan alb la Librăria Universității. „Mi s-a spus să nu fac poze”

Alex Campian

Published

on

O imagine care ridică semne serioase de întrebare chiar în centrul Clujului. La fosta Librărie a Universității, un spațiu încărcat de istorie și de amintiri pentru generații întregi de clujeni, ultimele bucăți de scândură din vechile ferestre dispar, iar în locul lor își fac apariția tâmplării cu aspect modern, de culoare albă.

Pentru un oraș care vorbește atât de mult despre patrimoniu, identitate și protejarea centrului istoric, imaginea este greu de ignorat.

Și apare inevitabil întrebarea: ce se întâmplă cu una dintre clădirile emblematice ale centrului Clujului și în baza căror avize sunt realizate aceste intervenții?

„Îmi zgârie ochii și mă doare inima”

Situația a fost semnalată de un clujean revoltat de transformările observate la fațadă:

„Ultimele bucăți de scânduri din geamurile de la Librăria Universității fac loc geamurilor de termopan alb. Oare care este prețul avizului de la Monumente? A, asta n-o fi monument? A, poate nu are aviz? Nu știu. Știu doar că este dureros să văd ce se întâmplă. Îmi zgârie ochii și mă doare inima.”

Dincolo de revoltă, întrebările sunt legitime și merită un răspuns oficial.

Clădirea este monument istoric? Se află într-o zonă construită protejată? Pentru modificarea tâmplăriei exterioare au fost obținute toate avizele necesare? Ce prevede proiectul aprobat și cine a autorizat soluția estetică aleasă?

Până la clarificarea situației de către instituțiile competente, nu se poate afirma că lucrările ar fi ilegale sau că acestea s-ar desfășura fără avize. Tocmai de aceea, transparența autorităților este esențială.

Și mai surprinzător: „Mi s-a comunicat să nu fac poze”

Un alt detaliu relatat de persoana care a observat lucrările ridică și mai multe semne de întrebare.

„Mi s-a comunicat să nu fac poze.”

De ce ar deranja fotografierea unei intervenții vizibile din spațiul public? Ce anume ar trebui să nu vadă clujenii?

Aceste întrebări nu reprezintă automat dovada vreunei nereguli, dar într-un oraș în care patrimoniul construit dispare uneori bucată cu bucată, orice intervenție asupra unei clădiri istorice sau dintr-o zonă protejată merită explicată public.

Centrul Clujului nu este doar o colecție de clădiri

Centrul istoric înseamnă mai mult decât pereți, vitrine și ferestre.

Înseamnă memoria orașului.

Înseamnă locurile prin care au trecut părinții și bunicii noștri, spațiile în care generații de studenți și-au cumpărat cărțile și clădirile care dau Clujului identitatea pe care astăzi o promovăm în fața turiștilor.

Modernizarea este necesară. Renovarea este necesară. Siguranța și eficiența energetică sunt importante.

Dar modernizarea nu trebuie să însemne ștergerea identității unui oraș.

Dacă intervențiile sunt autorizate și respectă toate cerințele impuse pentru această zonă, autoritățile pot clarifica foarte simplu situația.

Dacă însă există nereguli, acestea trebuie verificate.

Clujenii merită un răspuns

Nu este vorba despre nostalgia după niște ferestre vechi.

Este vorba despre o întrebare mult mai importantă:

Cât din Clujul vechi mai suntem dispuși să pierdem până când ne vom da seama că nu îl mai putem reconstrui?

Așteptăm un punct de vedere din partea instituțiilor competente privind statutul clădirii, natura lucrărilor și avizele emise pentru intervențiile realizate la fosta Librărie a Universității.

Pentru că patrimoniul unui oraș nu aparține doar proprietarului unei clădiri.

El face parte din memoria unei comunități.

Sursa foto: Apai Emese

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Clinica Stomatologică Diacicov – Locul unde pacienții vin pentru un tratament și rămân pentru oamenii care îi fac să zâmbească

Anamaria Ioana

Published

on

Într-o perioadă în care mulți oameni încă asociază vizita la dentist cu teama și stresul, Clinica Stomatologică Diacicov din Cluj-Napoca reușește să schimbe complet această percepție. Tot mai mulți pacienți aleg această clinică nu doar pentru tratamentele moderne, ci mai ales pentru modul în care sunt primiți și tratați de întreaga echipă medicală.

De la primul pas în clinică, pacienții descoperă o atmosferă caldă și relaxată. Aici nu sunt doar un număr pe o fișă medicală, ci oameni care au nevoie de atenție, răbdare și înțelegere. Tocmai această combinație dintre profesionalism și empatie face ca recomandările din partea pacienților să vină în mod natural. Clinica pune accent pe un mediu primitor, dialog și identificarea celei mai bune soluții de tratament pentru fiecare persoană.

Finețea cu care lucrează medicii face diferența

Pacienții povestesc adesea că au rămas impresionați de delicatețea intervențiilor. Explicațiile sunt oferite pas cu pas, iar fiecare procedură este realizată cu atenție pentru a reduce disconfortul și anxietatea.

La Clinica Diacicov, medicii nu urmăresc doar rezolvarea unei probleme dentare, ci construirea unei relații de încredere pe termen lung. Echipa este formată din medici cu experiență în mai multe specializări stomatologice, iar abordarea este una personalizată pentru fiecare pacient.

Empatia – ingredientul care nu apare în lista de prețuri

Poate cel mai mare atu al clinicii este felul în care pacienții sunt ascultați. Frica de dentist dispare atunci când medicul îți explică fiecare etapă, îți răspunde la întrebări și îți oferă timpul necesar pentru a lua cea mai bună decizie.

În comunitatea online din Cluj, pacienții au recomandat în repetate rânduri Clinica Diacicov și pe dr. Mihail Diacicov pentru profesionalism și experiența pozitivă avută în timpul tratamentelor.

Tratamente moderne pentru toate vârstele

Clinica oferă o gamă completă de servicii stomatologice, de la profilaxie și igienizare, până la implanturi dentare, tratamente de canal, aparate dentare, albire profesională și lucrări protetice. Totul este realizat cu aparatură modernă și cu accent pe confortul pacientului.

Calitate fără costuri exagerate

Un alt motiv pentru care pacienții aleg Clinica Stomatologică Diacicov este echilibrul dintre calitatea actului medical și costurile accesibile. Echipa încearcă să găsească soluții adaptate fiecărui buget, explicând transparent planul de tratament și opțiunile disponibile, astfel încât fiecare pacient să poată beneficia de îngrijire dentară de calitate fără compromisuri.

Zâmbetele frumoase încep cu încrederea

Într-un oraș în care există numeroase clinici stomatologice, Clinica Stomatologică Diacicov continuă să fie recomandată datorită unui lucru care nu poate fi cumpărat: grija autentică față de oameni.

Atunci când profesionalismul, empatia, răbdarea și atenția la detalii se întâlnesc în același loc, rezultatul este unul firesc: pacienți care pleacă zâmbind și care revin cu încredere de fiecare dată când au nevoie de ajutor.

📍 Clinica Stomatologică Diacicov – Cluj-Napoca
📞 Programează-te AICI pentru o consultație și află dacă aparatul dentar invizibil Spark este soluția potrivită pentru tine!
Telefon: 0731 177 699

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Fosta platformă Carbochim renaște: RIVUS transformă un spațiu industrial într-un nou centru al culturii și divertismentului din Cluj, printr-o investiție de 550 de milioane de euro

Egon Kilin

Published

on

Cluj-Napoca se pregătește să câștige unul dintre cele mai spectaculoase spații urbane din România.

Fosta platformă industrială Carbochim, timp de decenii un simbol al industriei clujene, se transformă într-o destinație complet nouă, unde cultura, natura, divertismentul și comunitatea vor conviețui într-un proiect fără precedent.

 

RIVUS, investiția de peste **550 de milioane de euro** realizată de companiile **IULIUS și Atterbury Europe**, reprezintă cel mai amplu proiect de regenerare urbană aflat în construcție în România. Mai mult decât un centru comercial sau un complex multifuncțional, RIVUS este gândit ca un nou reper al vieții urbane clujene, unde fiecare anotimp va aduce concerte, spectacole, festivaluri, expoziții și experiențe pentru toate generațiile.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

## Un nou pol cultural pentru Cluj

 

Viitorul RIVUS va integra o infrastructură dedicată organizării de evenimente pe tot parcursul anului. Concerte, festivaluri, spectacole de teatru și dans, expoziții de artă, proiecții de film, târguri tematice, evenimente gastronomice și activități dedicate familiilor vor putea avea loc simultan în mai multe zone ale proiectului.

 

Evenimentele vor fi organizate în piațetele și atriumurile complexului, în spectaculoasa **Hală cu Arcade**, în grădina amenajată pe acoperiș, în cinematograful open-air și în impresionantul **Parc RIVUS**, transformând întregul ansamblu într-o scenă urbană permanentă.

Experiența dezvoltatorului nu este deloc întâmplătoare. Proiectele IULIUS din Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava atrag anual peste **73 de milioane de vizite**, devenind puncte de întâlnire pentru comunitățile locale prin sute de evenimente culturale și de divertisment.

 

## Hala cu Arcade – simbolul renașterii fostei platforme industriale

Una dintre cele mai spectaculoase componente ale proiectului va fi **Hala cu Arcade**, prima hală industrială din România transformată într-un centru de arte performative integrat într-un proiect de real-estate.

 

Clădirea va fi restaurată și va găzdui spectacole de teatru, dans contemporan, concerte, expoziții, festivaluri și ateliere creative, păstrând astfel patrimoniul industrial al fostei fabrici și oferindu-i o viață complet nouă.

 

Spiritul cultural al viitorului centru este deja vizibil încă din perioada construcției. Șantierul RIVUS a găzduit deja performance-ul de dans contemporan **„Sculpting Space”**, realizat împreună cu Centrul Cultural Clujean, precum și expoziția **„Under Construction”**, organizată în parteneriat cu Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, transformând pentru o lună șantierul într-o veritabilă galerie de artă contemporană.

 

## Un parc urban de peste 52.000 de metri pătrați

 

Parcul RIVUS va deveni una dintre cele mai spectaculoase zone verzi ale orașului.

 

Cu **52.000 de metri pătrați**, peste **700 de arbori maturi**, mai mult de **100.000 de plante decorative**, peluze generoase, zone de picnic și trasee pentru relaxare, spațiul verde va fi conceput nu doar pentru recreere, ci și pentru organizarea de evenimente în aer liber.

 

Festivaluri, spectacole, proiecții de film, activități sportive și evenimente dedicate familiilor vor completa atmosfera unui parc care își propune să devină una dintre principalele destinații de petrecere a timpului liber din Cluj.

 

## Premiere pentru întreaga regiune

 

RIVUS va aduce la Cluj o serie de concepte noi, multe dintre ele în premieră regională sau chiar națională.

 

Multiplexul **Cineplexx** va introduce pentru prima dată în regiune tehnologia **IMAX**, iar proiectul va include și primul cinematograf în aer liber integrat într-un astfel de ansamblu urban.

 

Familiile vor beneficia de centrul de divertisment **Hype by Kiddo**, cu zone de cățărare, trambuline, trasee cu obstacole, simulatoare și experiențe interactive.

 

Tot aici va fi amenajată și **cea mai mare librărie-concept Cărturești din România**, un spațiu care va combina librăria cu o cafenea, expoziții de artă, evenimente culturale și activități educaționale.

 

## Peste 400 de magazine și investiții majore în infrastructură

 

Pe lângă componenta culturală, proiectul va include peste **400 de magazine**, restaurante, zone de entertainment și concepte noi pentru piața din România.

 

Suprafața închiriabilă de retail va ajunge la **142.000 de metri pătrați**, fiind cea mai mare din țară, iar aproximativ **80% din spații sunt deja închiriate**.

 

Dezvoltarea este susținută și de investiții importante în infrastructura orașului: un pod rutier nou peste Someș, două pasarele pietonale, modernizarea străzilor din jurul proiectului și accesibilizarea malului Someșului printr-o conexiune verde cu Parcul Feroviarilor și Parcul Armătura.

 

În același timp, relocarea și retehnologizarea fabricii Carbochim beneficiază de o investiție de aproximativ **7 milioane de euro**, iar proiectul este finanțat inclusiv prin cel mai mare credit sindicalizat verde acordat vreodată unei dezvoltări imobiliare din România, în valoare de **400 de milioane de euro**, condiționat de respectarea standardelor internaționale de sustenabilitate LEED Platinum și EDGE Advanced.

 

## Un nou capitol pentru Cluj

 

RIVUS își propune să schimbe radical imaginea unei foste platforme industriale și să redea orașului un spațiu care, timp de decenii, a fost inaccesibil publicului.

 

Prin îmbinarea naturii cu patrimoniul industrial, a culturii cu divertismentul și a infrastructurii moderne cu spațiile verzi generoase, proiectul promite să devină unul dintre cele mai importante repere urbane ale Clujului și una dintre cele mai spectaculoase reconversii urbane din Europa Centrală și de Est.

Dacă planurile vor fi concretizate așa cum sunt prezentate, RIVUS nu va însemna doar un nou loc pentru cumpărături, ci o adevărată destinație în care clujenii și turiștii vor veni pentru experiențe, evenimente și timp petrecut împreună.

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

EXCLUSIV iLoveYouCluj | Un nou încărcător electric pentru autobuze este instalat în stația I.P. Voitești. Clujul își extinde infrastructura pentru transportul verde

Stefania Heinz

Published

on

Cluj-Napoca continuă investițiile în transportul public nepoluant. În cursul zilei de astăzi, în stația I.P. Voitești, echipele de muncitori au început montarea unui nou încărcător electric destinat autobuzelor electrice, folosind o macara și echipamente de mare tonaj. Imaginile surprinse de iLoveYouCluj prezintă în exclusivitate operațiunea de instalare a noii infrastructuri.

Noul echipament va permite încărcarea rapidă a autobuzelor electrice aflate în exploatare și vine în contextul extinderii flotei de vehicule electrice a Companiei de Transport Public Cluj-Napoca. Recent, administrația locală a anunțat introducerea în circulație a încă 22 de autobuze electrice articulate Solaris Urbino 18, investiție însoțită și de dezvoltarea infrastructurii de încărcare.

Din fotografiile realizate de iLoveYouCluj se poate observa că încărcătorul este amplasat chiar în zona stației I.P. Voitești, una dintre locațiile importante din rețeaua de transport public, unde autobuzele vor putea beneficia de alimentare rapidă în timpul programului de circulație.

Cluj-Napoca este unul dintre orașele din România care investesc constant în mobilitatea electrică, dezvoltând atât flota de autobuze, cât și infrastructura necesară pentru funcționarea acesteia. Primele stații de încărcare rapidă pentru autobuzele electrice au fost puse în funcțiune încă din anii anteriori, iar extinderea lor continuă odată cu sosirea noilor vehicule.

Noua instalație contribuie la reducerea timpilor necesari alimentării autobuzelor și la creșterea eficienței transportului public, susținând obiectivul municipiului de a avea o flotă tot mai puțin poluantă.

📸 Imagini exclusive: iLoveYouCluj

Dacă ați surprins imagini interesante din Cluj-Napoca sau aveți informații care pot deveni o știre, le puteți trimite redacției iLoveYouCluj.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cultura

Prima casă evreiască din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei prinde contur la Cluj. Un proiect unic care recuperează o parte importantă din istoria Transilvaniei

Cosmin Ardelean

Published

on

Cluj-Napoca face încă un pas important în păstrarea și valorificarea patrimoniului multicultural al Transilvaniei. Muzeul Etnografic al Transilvaniei lucrează în această perioadă la un proiect cu o valoare istorică și simbolică deosebită: reconstruirea primei case evreiești care va intra în patrimoniul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

Construcția, originară din localitatea Cămărzana, Țara Oașului, reprezintă un autentic exemplu de arhitectură vernaculară și completează patrimoniul muzeului cu o componentă culturală care până acum era insuficient reprezentată.

Lucrările avansează într-un ritm impresionant

Reconstrucția a început în luna iunie, iar în doar câteva săptămâni au fost finalizate cele mai importante etape structurale ale proiectului.

Au fost realizate:

  • lucrările de terasament și pregătirea terenului;
  • fundațiile și sistemul de hidroizolație;
  • montarea structurii din lemn;
  • realizarea șarpantei;
  • montarea acoperișului din țiglă.

Proiectul este coordonat de artistul Florin Adrian Marc, managerul întregii reconstrucții, alături de o echipă formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș.

Execuția propriu-zisă este realizată de meșterii din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, recunoscuți pentru experiența lor în restaurarea și reconstruirea arhitecturii tradiționale din lemn.

Toate intervențiile respectă tehnicile tradiționale și principiile moderne de conservare a patrimoniului construit.

Urmează finisajele tradiționale

În perioada următoare, echipele de specialiști vor realiza:

  • tencuielile tradiționale pe bază de pământ;
  • finisajele specifice unei locuințe istorice;
  • amenajările exterioare;
  • integrarea construcției în circuitul expozițional al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

După finalizarea lucrărilor, vizitatorii vor putea descoperi încă o pagină importantă din istoria multiculturală a Transilvaniei chiar în cadrul muzeului în aer liber din Cluj-Napoca.

Un proiect care merge dincolo de patrimoniu

Reconstrucția casei nu reprezintă doar salvarea unei clădiri istorice, ci și recuperarea memoriei unei comunități care a contribuit timp de secole la dezvoltarea Transilvaniei.

Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii.

Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz.

Astfel, proiectul îmbină conservarea patrimoniului construit cu o puternică dimensiune memorială și educativă, oferind generațiilor viitoare posibilitatea de a înțelege mai bine istoria și contribuția comunităților evreiești din Transilvania.

Un efort comun al instituțiilor culturale

Transferul construcției în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” a fost posibil datorită colaborării dintre mai multe instituții și organizații.

Casa a fost transferată cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, în administrarea căruia se afla monumentul, beneficiind totodată de susținerea Academiei Române, Rețelei Naționale a Muzeelor din România, Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic, precum și a numeroase personalități și organizații din domeniul cultural.

Prin acest proiect, Clujul demonstrează încă o dată că investiția în patrimoniu înseamnă nu doar conservarea unor clădiri istorice, ci și păstrarea memoriei colective și promovarea dialogului intercultural, oferind vizitatorilor o perspectivă autentică asupra diversității care a definit de-a lungul timpului Transilvania.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era