Pute atât de tare în Cluj-Napoca de la cum fac clujenii selecție pe deșeuri și cum se colectează și se depozitează acestea la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, încât până și presa locală de chitanțier a trebuit să consemneze acest lucru. Tot acolo au dat comunicat și cei de la Consiliul Județean Cluj. Nu și Emil Boc, că el deși este în consiliul de administrație al ADI Ecometropolitan, lui nu-i pute, el nu are de ce să-și ceară scuze de la clujeni, deși responsabil de muntele nesortat de deșeuri de la Pata Rât, mutat”noaptea ca hoții” la CMID e responsabilamicul său, pensionar de lux, Pantelică de la ”Readepică”. Emil Boc s-a spălat pe mâini.
Deși azi put zeci de mii de tone de deșeuri biodegradabile în putrefacție, luate cu excavatorul și duse cu ”bascula”, așa nesortate și netratate, încă din august 2020, de la Muntele de Deșeuri gestinat de Pandelică de la ”Readepică” (firmă aflată în subordinea lui Emil Boc), să fie azvârlite ca atare la CMID, transformat astfel într-o nouă groapă de gunoi, nu într-un centru de management integrat al deșeurilor. Așa arată o bătaie de joc de aproape optzeci de milioane de euro, înfăptuită în cârdășie de către Consiliul Județean și Primăria Cluj-Napoca, în epoca în care Muntele de Gunoi de la Pata Rât trebuia să dispară rapid să nu cumva să încețășeze peisajul la investiția imobiliară a Elenei Udrea, Transilvania ”Penal” City.
CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

Și mai avem astfel de materiale cu tona, de zece ani scriem și despre ”investiția” numită CMID și bubele acesteia.
Comunică azi, ALin Tișe, președintele Consiliului județean Cluj:
”Ca autoritate publică județeană, îmi fac datoria să-mi cer iertare clujenilor pentru miros. Aș vrea să-i informez că, încă din data de 23 august, am sesizat Agenția de Mediu pentru a verifica exact cauza acestui miros și pentru a se dispune măsuri de remediere. Consiliul Județean Cluj a aplicat penalizări și a solicitat acestor instituții luarea de măsuri. Administrarea CMID-ului și ridicarea gunoaielor din întreg județul au fost date unei firme private (Supercom – n.red.). Dacă nu se îndeplinește contractul, noi aplicăm sancțiuni, lucru pe care l-am făcut deja. Înțeleg de la Agenția de Mediu și Garda de Mediu că au fost și azi prezente la CMID pentru a verifica intrarea în contractul de operare. Cred că, în timp, prin aplicarea sancțiunilor și prin faptul că aceste instituții sunt prezente acolo, se va intra într-o normalitate”.
Cui a dat amenzi, nu zice. Dar dacă a amendat pentru bubele trecutului operatorul prezent, tot n-a rezolvat problema. Deși am fi fost curioși cum ar fi putut să-l operze la portofel pe amicul de partid Pantelică de la ”Readepică”. Deși ce zemuiește și pute la CMID i se datorează.
Și nu pute de ieri, de azi, pute de peste zece ani. Numai procurorilor DNA nu le-a puțit niciodată.
Ne uităm peste ce am mai publicat de-a lungul timpului și dăm peste următorul material:
2015: Plângere DNA
Consiliul Județean vs Antreprenor CMID
„Având în vedere paguba pricinuită (…) existând totodată și riscul ca cheltuielile ocazionate cu lucrările efectuate până în prezent să fie declarate neeligibile și să fie suportate din bugetul propriu”
Au fost efectuate plăți pentru lucrări necorespunzătoare calitativ, neconforme sau neexecutate, producând un prejudiciu important Consiliului Județean Cluj și fondurilor atribuite de UE.
2015: Audit Curtea de Conturi
Factori implicați în implementarea și managementul proiectului nu au întreprins măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor fapt pentru care au fost stabilite consecințele în plan financiar care afectează interesele Uniunii Europene și cofinanțarea națională.
2015: Raport de Audit POS Mediu
Cheltuieli neeligibile în sumă de 2,6 milioane lei reprezentând lucrări excavații care nu respectă proiectul tehnic.
Cheltuieli neeligibile în sumă de 4,9 milioane lei reprezentând lucrări de umpluturi neconforme executate la digul 2 și drumul de acces 3, dovadă fiind destabilizarea acestora.
Cheltuieli neeligibile în sumă de 2,6 milioane lei reprezentând avans 80% pentru materiale livrate pe șantier.
Cheltuieli neeligibile în sumă de 2 milioane lei întrucât la realizarea sistemului de drenare a apelor nu au fost respectate prevederile caietului de sarcini.
2015: Proiect de rectificare bugetară Consiliul Județean Cluj
La capitolul 74.02 propunem suplimentarea prevederilor bugetare pe anul 2016 la proiectul POS MEDIU „Sistem de management integrat al deșeurilor în Județul Cluj” cu suma de 17,8 milioane lei.
2017: Informare Ministerul Fondurilor Europene
Pentru sumele rambursate în cadrul proiectului „Sistem de management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj”, Consiliul Județean a figurat în evidențele Autorității de Management pentru POS Mediu cu o valoare totală a creanțelor bugetare în sumă de 19.574.768,93 lei (aproximativ 4,4 milioane euro). Această sumă a fost recuperată pe parcursul implementării proiectului, atât din sumele solicitate ulterior la rambursare de către beneficiar, cât și prin plată voluntară.
Adevărul e că la CMID s-au pierdut fonduri europene
Și? Cui îi pasă? Organului de control al statului? Păi organul doarme cu ”storul” Untold tras peste geamuri în sediul pus la dispoziție și renovat aproape la doi ani de către Emil Boc, primarul Cluj-Napoca.

De fapt, în legătură cu problema deșeurilor din Cluj, pe masa DNA stau încă din 2014 mai multe plângeri penale şi sesizări ale conducerii Consiliului Judeţean Cluj – de pe vremea în care ex-președintele acestui for se întreba unde s-au dus 18 milioane de lei plus altele 111 milioane de lei pierduţi din finanţarea UE pentru ce se dovedește a fi azi noua groapă de gunoi a Clujului, nu Centru de Management Integrat al Deșeurilor.
Plângerile erau din 2014, procurorii DNA s-au trezit din somn în 2017 și s-au apucat de audieri. Poate în trei ani, cei care aveau ceva de declarat, au reușit să uite, sau să se acopere cu hârtii.
CITEȘTE ȘI:

RECAPITULARE:
În decembrie 2014, angajaţi din conducerea Consiliului Judeţean Cluj au făcut o plângere la DNA privind frauda fondurilor europene în cazul CMID. În iulie 2015, s-a făcut o nouă sesizare la DNA privind Proiectul „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor”, în care se arăta că mii de tone de gunoi au fost depozitate ilegal la Pata Rât. În plus, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, şi  o parte dintre funcţionarii din conducerea instituţiei au trimis, în toamna lui 2015, trei adrese către şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, în care cereau să se verifice unele ilegalităţi sesizate în ceea ce priveşte CMID şi ale proiecte ale judeţului, şi să fie primiţi în audienţă. Nu au primit niciun răspuns.
După trei ani, la DNA Cluj se începea lucrul la cele două dosare legate de Proiectul ”Sistem Integrat de Management al Deşeurilor” – dosarul 2/P/215 – privind frauda cu fonduri europene la CMID şi dosarul 158/P/2014 – privind depozitarea ilegală de deşeuri la Pata Rât.
După un an, obosiți de muncă, procurorii DNA STS Cluj au clasat dosarul 158/P/2014, privind depozitarea ilegală de deșeuri la Pata Rât. Normal, fapta nu exista…
CITEȘTE ȘI:

Cât despre celălalt dosar, oricât am căutat o soluție, un raport al DNA STS Cluj în legătură cu acesta, nu am găsit. Să-mi fie rușine dacă nu știu să ”gugălesc”!
Anul acesta, Alin Tișe (PNL, Președinte CJ Cluj), dădea următoarea declarație:

”La 5 ani de la încheierea ecologizării rampei de la Pata Rât, eforturile noastre își demonstrează în continuare utilitatea.
Groapa neconformă de gunoi a județului, veche de peste 70 de ani a fost închisă și ecologizată definitiv, iar noul centru de deșeuri a fost finalizat cu succes”.

Ia să verificăm noi, cum a fost închisă și ecologizată rampa de gunoi Pata Rât?

În anul 2015, Consiliul Județean Cluj a acordat contractul pentru închiderea depozitelor neconforme de deșeuri din județul Cluj, asocierii formate din firmele SC Nord Conforest SA – SC Finara Consult SRL – SC Interdevelopment SRL. Contractul a avut în vedere așa-numitul Lot1, Pata Rât, Huedin, Turda și Gherla. Valoarea totală a contractului a fost de peste 27 de milioane de lei, din care lucrările pentru închiderea depozitul Pata Rât au avut o valoare de 18,7 milioane de lei (fără TVA).
O situație la nivelul anului 2016 privitoare la situația gestionării deșeurilor din județul Cluj poate fi accesată aici.
În 2017, Prefectura Cluj a convocat în regim de urgență Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, acțiunea fiind motivată de faptul că o parte din muntele de gunoi de la Pata Rât s-a prăbușit peste un curs de apă (Zăpodie). Din cauza colmatării, Zăpodie a fost deviat și a existat riscul ca apa să se infiltreze în terenul pe care este construită Centura Vâlcele-Apahida.
În septembrie 2018, Consiliul Județean Cluj a acordat, fără licitație, un contract de suplimentare a lucrărilor, în plus față de cel inițial, din anul 2015. Contractul a presupus alte 18,2 milioane de lei pentru consolidarea depozitului de deșeuri de la Pata Rât, adică o valoare aproape egală cu cea inițială.
Pe parcursul celor cinci ani în care au fost făcute lucrările de ecologizare au avut loc mai multe incendii ”accidentale” în care au fost arse deșeurile de la Pata Rât.

CITEȘTE ȘI:

Pe lângă incendii, autoritățile au fost nevoite să rezolve și problema unor scurgeri toxice din depozitul de la Pata Rât.
CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

În anul 2017, vicepreședintele CJ Cluj, Marius Mânzat, anunța (min 0:53) că se intenționează cumpărarea unei stații de epurare a reziduurilor toxice prin metoda osmozei inverse. Însă în cursul acelui an, autoritățile din Cluj nu au făcut nimic concret în acest sens.
În anul 2018, Comisia Europeană a fost sesizată în legătură cu ceea ce se prefigura a fi un dezastru ecologic, pentru că scurgerile toxice din muntele de deșeuri acoperit cu pământ s-au acumulat într-un lac.

Abia după două luni de la sesizare, stația de epurare a fost pusă în funcțiune.
CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

În paralel cu lucrările de închidere a depozitului de deșeuri de la Pata Rât, autoritățile județene lucrau la construirea unui Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj (SMID). Proiectul face parte din Planul Național de Gestionare a Deșeurilor.
În 2019, un raport de mediu comandat de CJ Cluj a concluzionat că sunt îndeplinite condițiile de autorizare pentru CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR, care este una dintre componentele SMID. Mai multe detalii despre Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și despre Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj pot fi citite aici.
În 2020, administrația județeană clujeană a anunțat că depozitul de deșeuri de la Pata Rât a fost închis și ecologizat.
În 2021, consilierul județean clujean Cătălin Sălăgean a descris modul deficitar în care se gestionau deșeurile din Cluj.
Potrivit sistemului de achiziții publice din România (e-licitație.ro), din 2018 până în 2023, Consiliul Județean Cluj a cheltuit nu mai puțin de 68.161.724 lei, fără TVA, pentru ecologizarea deșeurilor de la Pata Rât. Pentru o imagine completă asupra fondurilor pe care administrația județeană clujeană condusă de Alin Tișe le-a cheltuit aici, trebuie adunate și sumele folosite pentru închiderea rampei, astfel că suma totală pentru închiderea și ecologizarea rampei de la Pata Rât este de peste 105 milioane de lei.
Cel mai recent contract acordat de CJ Cluj pentru ecologizarea deșeurilor de la Pata Rât datează de anul acesta. În 5 mai 2023, CJ Cluj a semnat documentul pentru colectarea, transportul și eliminarea substanțelor toxice de la groapa de gunoi Pata Rât, cu o valoare de alte 4,9 milioane de lei.

În momentul de față, lângă fosta rampă de deșeuri Pata Rât mai există trei rampe de gunoi: două care aparțin Regiei Autonome a domeniului Public Cluj Napoca, una de dimensiuni mai mici și una mai mare. În vederea ecologizărilor, Primăria Cluj Napoca a anunțat că a accesat fonduri europene în valoare de 12.308.750 lei. Până în momentul de față, administrația locală clujeană nu a demarat procedurile pentru organizarea unei licitații pentru alegerea unui proiectant și executant al lucrării.

ÎN CONCLUZIE:
Declarațiile președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, sunt TRUNCHIATE. Depozitul neconform de la Pata Rât nu a fost complet ecologizat și închis, chiar dacă peste muntele de deșeuri a fost așternut un strat de pământ din care a crescut iarba. În plus, în apropierea gropii de gunoi există alte două rampe neconforme, pentru care este nevoie de noi fonduri.
Prin urmare, să ne bucurăm de putoare: e pe banii noștri!

Source link