Născut la Cluj pe 23 februarie 1443, Matei Corvin a devenit unul dintre cei mai remarcabili lideri din istoria Ungariei. Urcând pe tron în 1458, cu peste 15.000 de oameni sub comanda sa, el a moștenit un imperiu în plină expansiune după decesul tatălui său, Ioan de Hunedoara, la 24 ianuarie 1458.
Chiar și astăzi, Matei Corvin este prezent în imnul de stat al României, dar surprinzător, acest măreț conducător nu vorbea limba română. Desi născut la Cluj și având origini atât maghiare, cât și române, el era un poliglot desăvârșit, stăpânind maghiara, italiana, croata, latina, germana, ceha, slovaca și alte limbi slave. În vremea sa, limba română încă nu era complet dezvoltată, așa că Corvin nu a folosit-o în comunicare.
Domnia sa a fost marcată de o expansiune teritorială impresionantă, aducând Budapestei cea mai mare întindere din istorie, inclusiv teritorii din sud-estul Germaniei, Croația și Polonia actuală, și conducând în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia, Luzația și Austria.
Despre limba pe care o vorbea Corvin s-au făcut multe speculații. Cu origini maghiare și române, el a ales să se exprime într-o gamă largă de limbi europene, reflectând diversitatea culturală a vremii sale.
Deși român prin tatăl său, Iancu de Hunedoara, și ungur prin mama sa, Elisabeta Szilagy, Matei Corvin a fost frecvent în conflict cu alți lideri ai vremii, cum ar fi Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare. Maghiarii au evitat să accentueze originea sa română, concentrându-se mai degrabă pe descendența nobiliară.
În ciuda adversităților pe care le-a întâmpinat din cauza originilor sale, Corvin a subliniat mereu că se trage din romani, menționând faptul că valahii sunt urmașii Romei. Astfel, Marele Rege Matei Corvin rămâne o figură emblematică în istoria Ungariei, un lider cu rădăcini multiculturale și o moștenire durabilă.