Connect with us

Prin Oras

Pandemia tăticilor sau cum a dus izolarea socială și telemunca la deteriorarea sănătății mintale

Alex Campian

Published

on

Pandemia tăticilor sau cum a dus izolarea socială și telemunca la deteriorarea sănătății mintale

De ce pandemia și izolarea socială au fost resimțite mai dur de către tați decât de mame, iar numărul tăticilor intrați în terapie a crescut semnificativ în ultimii doi ani? De ce este important să facem gesturi simbolice – cum ar fi ștersul picioarelor sau dezbrăcarea unei haine, care ne delimitează simbolic, acasă, spațiul personal de cel profesional? De ce au ajuns să tânjească după acea jumătate de oră de stat în trafic cei care lucrează exclusiv acasă de mai bine de un an și care este rolul benefic al timpului „pierdut”?Despre deteriorarea sănătății mintale în contextul telemuncii și al însingurării resimțite în pandemie, vorbim cu psihologul Gabriela Hum, președintele Asociației de psihoterapie pozitivă.Interviul integral îl găsiți în materialul video.Gabriela Hum, psiholog, psihoterapeut: Remarc că, dacă atunci când a venit pandemia, lumea se bucura că rămâne acasă, că rămâne într-un mediu cunoscut, nu au trecut nici șase luni și au început să apară primele cazuri, în special cazuri de însingurare. Dacă ne confruntăm cu ceva, legat de telemuncă, este problema lipsei socializării, faptul că nu ne ajunge să ne vedem doar pe un ecran de calculator, că avem nevoie de prezența fizică a oamenilor lângă noi și în special tinerii și cei care nu au un partener, aceștia suferă cel mai mult – sunt multe cazuri de depresie, în varianta asta. Pentru cei care au familie, acolo lucrurile s-au complicat ceva mai târziu, adică abia după un an, abia la 2021 au început să apară cazuri mai multe de părinți sau de parteneri care vin, în special cu probleme psihosomatice. Sunt foarte mulți tătici care vin cu probleme psihosomatice.Reporter: Asta este o noutate, presupuneam că mamele s-au simțit mai copleșite în perioada ultimilor doi ani, de responsabilități, de copiii care s-au mutat cu școala și învățatul preponderent acasă, și ele lucrând tot de acasă.Gabriela Hum, psiholog, psihoterapeut: Cred că mamele sunt călite de cei doi ani de concediu de maternitate. Iar tăticii abia acum au dat de ideea aceasta, de a sta acasă cu copiii, de a face școală cu ei de acasă, de a lucra ei înșiși de acasă, de a sta 24 din 24 de ore între pereții casei. Dar cred că s-a mai întâmplat ceva: mult mai multă lume conștientizează și s-a întâlnit cu ideea morții, cu toate cazurile din jur, cu știrile pe care le auzim mereu, cu situațiile pe care le avem în familiile noastre, asta a destabilizat mult.Reporter: În ceea ce privește ideea morții, spuneți că, de fapt, ne lipsește în această perioadă de izolare confortul și suportul oferit printr-o întâlnire fizică cu semenii noștri, lipsește acea îmbrățișare fizică, care ar mai calma angoasa uneia dintre cele mai mari spaime ale omului.Gabriela Hum, psiholog, psihoterapeut: Virginia Satir (n.r. terapeut de familie) așa spunea, că avem nevoie de 8 secunde de îmbrățișări/zi, pentru a supravieți, de 16 secunde/zi ca să ne simțim bine și de 24 de secunde de îmbrățișări/zi ca să fim foarte bine emoțional. Sigur că, de multe ori, astea le avem de la cei din familie și putem să simțim conectarea aceasta emoțională cu cei dragi, atâta timp cât știm să menținem echilibrul acolo și cât timp familia nu este plină de conflicte sau de silent treatment, acest tratament al tăcerii, pe care unii dintre noi știm să îl folosim bine de tot.Reporter: Suntem maeștri uneori, în a fi acel abuzator tăcut din familie. De fapt, dincolo de avantajele de la prima vedere, de a scuti timpul din trafic, de a petrece mai mult timp cu familia, trebuie să fim atenți că a petrece timpul acasă, mult mai mult decât înainte, poate scoate la iveală acele conflicte care n-au avut loc, nu au fost detensionate, nu au avut spațiu înainte, de fapt.Gabriela Hum, psiholog, psihoterapeut: Da, și mai este un aspect interesant, chiar vorbeam cu o parte din clienții cu care lucrez, că, mai nou, își doresc timpul acela în trafic, că le e dor de drumul până în Florești sau până în Dezmir sau unde locuiesc ei, pentru că, în momentele în care ai minutele acelea, jumătatea aceea de oră de stat în mașină și de ascultat muzică sau de reflectat, te deconectezi la ce ți s-a întâmplat peste zi. Și astăzi se vorbește despre acele comportamente de transfer, de care avem nevoie atunci când lucrăm în online, de acasă. Pentru în online ce se întâmplă: lucrăm într-o cameră, în două secunde am trecut pragul camerei respective și sunt în bucătăria sau în sufrageria familiei și nu ai timpul acela de așezat lucrurile pe sertare diferite. Unele comportamente de transfer sunt foarte simple, de genul închid laptopul și fac asta conștient sau îmi schimb hainele (am haine de serviciu și haine de casă) sau îți ștergi picioarele pe un preș, pentru că undeva în sinea noastră, ștersul picioarelor pe un preș, când intru în casă, este trecerea aceasta de la lumea de afară, la lumea din familie. Deci e important să facem comportamente din acestea mici, care să ne ajute creierul să facă trecerea de la ceea ce am făcut până acum, fiind “la serviciu” și ce fac de acum înainte, fiind înapoi în familie, acasă.Reporter: Comportamentele acestea, cumva, suplinesc acel timp-tampon petrecut în trafic sau pe drum, venind de la job spre casă, de fapt ajută pentru a nu amesteca rolurile (de tată, soț, șef) – uneori aceste roluri sunt foarte amestecate și nu cu beneficii personale, nici pentru familie.Gabriela Hum, psiholog, psihoterapeut: Exact, iar dacă vă uitați cât lucrăm acum, tocmai pentru că nu mai mergem la birou, observați că acea jumătate de oră – o oră, pe care o petreceam pe drum, acum o încărcăm tot cu muncă, o petrecem tot lucrând.Reporter: Anumite studii spun că, lucrând de acasă, lucrăm mult mai mult și trebuie conștient să punem un stop, o limită: să ne punem un reminder sau o alarmăpe telefon. De fapt, trebuie să ne setam niște limite, pe care să le și respectăm – vorbesc acum de acele limite sănătoase trasate între timpul profesional și cel personal. Cum a afectat izolarea și telemunca cele două categorii de persoane – cele care trăiesc singure în casă, într-o izolare mai mare, fără o familie/un partener, lucrează singuri de acasă (online), cu colegi de birou în spațiul virtual, desigur, comparativ cu persoanele care au familie?Gabriela Hum, psiholog, psihoterapeut: Există o presiune diferită pe aceste două categorii, din prima categorie – cei single, vin mai mulți clienți cu depresie, anxietate uneori, iar din a doua categorie vin clienți cu tulburări psihosomatice. Abordarea este diferită și modul de lucru este diferit, cu fiecare dintre ei. Depresia are riscurile ei (idei suicidare, tentativele de suici), iar colegii mei, care sunt implicați în Tel Verde – Alianța anti-suicid, îmi spun că este o mare nevoie de voluntari acolo, pentru că au atât de multe solicitări, că nu mai fac față. A crescut vizibil numărul celor care au nevoie de susținere și care trăiesc însingurarea asta într-o variantă deja patologică.

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite