Connect with us

Prin Oras

RADP se duce la muncă fără scule. Milioane de euro, cheltuite pentru închirierea de utilaje

Alex Campian

Published

on

Jocul murdar al gunoaielor - RADP plătește 1 MILION EURO pentru închirierea de camioane cu care să mute gunoiul din Cluj-Napoca în alte localități

Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca continuă seria de licitații pentru închirierea de utilaje pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile. Regia Primăriei prinde contracte de modernizare de străzi, dar nu are utilaje de lucru, are în administrare rampa temporară de deșeuri, dar nu are utilaje pentru tocarea gunoaielor. Practic, RADP iese la muncă fără scule.RADP Cluj-Napoca a lansat o licitație pentru închirierea unui tocător de deșeuri pentru rampa temporară de deșeuri de la Pata Rât. Nu este pentru prima dată când închiriază un astfel de utilaj. De altfel, în ultima perioadă licitațiile pentru închirierea de utilaje au fost tot mai dese.Valoarea contractului este de 180.000 lei (36.000 euro).Materialul de intrare care urmează să fie procesat reprezintă deșeurile municipale intrate în platforma de stocare temporară a deșeurilor. Materialul la ieșire trebuie să fie un material granulat fracție mai mică de 200 mm. Scopul tocătorului este de a produce material mărunțit la o granulație optimă pentru fluxul tehnologic.Potrivit specificațiilor tehnice, tocătorul este compus dintr-o cameră de tocare care conține două axe cu rotație independentă. Aceste axe sunt echipate cu unelte de tocare/rupere care prin mișcarea de rotație trec prin deschizăturile contra-pieptenelor fixate pe marginea camerei de tocare și, de asemenea, în zona centrală sub axe.Echipamentul va fi dotat în varianta mobilă pe șenile metalice astfel încât echipamentul să poată fi mutat și să prevină împotmolirea.„Pe parcursul prestării serviciilor, prestatorul are obligația de a nu stânjeni inutil sau în mod abuziv confortul riveranilor, căile de acces prin folosirea și ocuparea drumurilor și a căilor publice private”, scrie în caietul de sarcini.Cea mai recentă licitație atribuită este pentru închirierea a două buldozere pentru care se plătește suma de 600.000 lei (120.000 euro).Licitația pentru închirierea buldozerelor a fost atribuită firmei Strasse Construct SRL Cluj-Napoca. Firma este deținută și administrată de Dorel Nuț. Compania a fost înființată în 2011 și are obiect de activitate lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor. Compania avea în 2020 un număr mediu de 22 angajați. În urmă cu doi ani, Strasse Construct avea o cifră de afaceri de aproape 1,9 milioane euro și un profit net de 683 mii euro. În 2019, valoarea veniturilor totale a fost de aproape 2 milioane euro și un profit net de 600 mii euro.La sfârșitul anului trecut, RADP a lansat o licitație pentru închirierea de autocamioane cu șofer. Valoarea contractului este de peste 5,1 milioane lei (aproximativ 1 milion euro) și are durata de 1 an.Conform caietului de sarcini, se dorește închirierea a 10 autobasculante și semiremorci de minim 90 mc cu podea autodescărcătoare destinate pentru transportul deșeurilor municipale de la platforma de stocare temporară a deșeurilor din Cluj-Napoca până la centrele de management integral al deșeurilor din Oradea, Aleșd, Târgu Mureș, Câmpulung, Hoghiz.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite