Connect with us

Prin Oras

Statul român e slab. Autostrăzile românești leagă Transilvania de Budapesta, nu de București. A fost o alegere

Alex Campian

Published

5 years ago

on

Statul român e slab. Autostrăzile românești leagă Transilvania de Budapesta, nu de București. A fost o alegere

Trebuie să vină alții să ne arate evidența. „Integrarea maghiarilor e o problemă de securitate pentru România”, spune istoricul Stefano Bottoni, 44 de ani, care predă la Florența istoria Europei de Est, în interviul acordat DW.După cum semnalează Strictsecret.ro, Bottoni mai declară că „Vladimir Putin înțelege că în Ținutul Secuiesc este un potențial, ca în Abhazia sau în alte enclave”, dar că în același timp înțelege că Ungaria și România fac parte din aceeași alianță militară. Din punctul de vedere al istoricului, integrarea maghiarilor în România a eșuat, iar Viktor Orban a profitat de slăbiciunea statului român.În România, a apărut recent, cartea lui Stefano Bottoni, „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952-1960”, la Editura Humanitas, în traducerea lui Mugur Butuza.DW: În cartea dvs., „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară 1952-1960” scrieți că „Ținutul Secuiesc poate fi descris legitim drept un exemplu de consolidare reușită a unor relații interetnice instabile”. Această reușită se datorează participării UDMR aproape la toate guvernările din ultimii 25 de ani sau vă referiți mai ales la diferite elemente istorice, care au ajutat la consolidarea despre care vorbiți?Stefano Bottoni: Mă refer la o dublă consolidare, prima a fost de tip totalitar, definită de ceea ce putem numi factorul Stalin. Am dat acest titlu cărții, pentru că Stalin a fost de fapt inițiatorul Regiunii Autonome Maghiare, a fost cel care a conceput autonomia teritorială în URSS și a statelor din blocul sovietic. Regiunea Autonomă Maghiară pentru secuii din Transilvania a fost exemplul cel mai bun de integrare politică fără asimilare etnică, într-un cadru totalitar. Acest lucru face mai greu de explicat în zilele noastre cum de o populație fără înclinații de stânga, cum erau maghiarii din Transilvania, a acceptat într-o proporție covârșitoare, integrarea într-un sistem politic de stânga, comunist. Aceasta a fost prima integrare a maghiarilor din România în cadru național și statal. A doua integrare, a avut loc după 1989 și a pornit de la premisele democratice bazate pe drepturile omului. S-a realizat foarte mult dacă analizăm situația din Europa de Est într-un cadru comparativ: dacă vedem ce s-a întâmplat în fosta Iugoslavie și în fostul spațiu sovietic, înțelegem că povestea Transilvaniei ar fi putut fi mult mai dramatică. În martie 1990 au avut loc înfruntări violente la Târgu-Mureș și în zonă, dar acestea nu au dus la confruntări mari, nu au dus la război. Deci, într-un cadru foarte instabil, cum erau democrațiile post-comuniste în anii 1990, acesta a fost un success, fiindcă nici elitele politice de la București nu doreau un astfel de conflict și nici elitele maghiare, grupate mai târziu în jurul UDMR. Nu sunt la fel de mulțumit față de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, fiindcă au fost foarte multe oportunități pentru maghiarii din Transilvania și cele mai multe din aceste oportunități nu au fost utilizate. Integrarea socială, culturală, economică, politică s-a blocat cândva între 2005-2007. Criza din 2008 a însemnat o lovitură însemnată pentru maghiarii din România. Problema e că, după venirea la putere a lui Viktor Orban în Ungaria, în 2010, acest proiect de integrare soft promovat de București, a eșuat total.Credeți că, într-adevăr, Bucureștiul a avut o strategie de integrare soft a maghiarilor după 1989 sau, de fapt, lucrurile au fost lăsate să curgă fără ca statul român să intervină în vreun fel?Greu de spus, istoricii au nevoie de o perspectivă de 30-40 de ani pentru a face o analiză clară. Noi nu avem această perioadă, dar ceea ce am văzut eu în România, când am lucrat pe teren între 2002 și 2007 pentru teza mea de doctorat, sugerează câteva elemente în acest sens. Am observat că a existat un moment după 2004, când România s-a dezvoltat foarte rapid în paralel cu perioada în care Ungaria s-a dezinteresat de maghiarii din Transilvania și de diaspora sub guvernările de stânga: atunci maghiarii începuseră să creadă cu sinceritate că România putea deveni pentru ei, nu neapărat o patrie în sens sentimental, dar o țară normală în care să se simtă respectați și să trăiască decent. România a eșuat, însă, mai ales după 2008-2009, când țara a trăit anii grei ai crizei economice. După 2010 a apărut această nouă provocare politică și intelectuală a guvernului Orban, care a oferit cetățenia maghiară și aproape 1 milion de persoane au acceptat acest compromis. Pașaportul ungar a devenit un facilitator pentru emigrație, iar pentru cei mai mulți dintre maghiarii ardeleni, România a redevenit ceea ce fusese în perioada interbelică, nu mai era o țară viabilă pentru ei, o țară în care să poată trăi bine. Cred că această problemă a integrării este cea mai importantă în momentul actual. Este o problemă de securitate militară pentru România: o problemă de integrare socială și culturală, nu doar pentru județele Covasna, Harghita și Mureș, ci în general pentru sustenabilitatea țării.Premierul ungar, Viktor Orban are proiecte în derulare de investiții directe și indirecte în Transilvania, în comunitățile maghiare. Aceste investiții ungare au intrat în competiție cu ceea ce face statul român în Transilvania. Sigur, beneficiarul este Transilvania, dar statul român este deranjat de aceste investiții. Cum credeți că se va rezolva acest, să-i spunem, diferend?Eu înțeleg că statul român este deranjat, fiindcă această problemă care pleacă de la cine controlează un teritoriu e foarte importantă. Există o soluție în spațiul european, care ar fi putut fi folosită: Tirolul de Sud.Este vorba despre un exemplu de autonomie teritorială pe criterii etnice?Da, autonomie pe criterii etnice cu o dezvoltare economică susținută, la care participă minoritatea germană din acest teritoriu Italian. Relațiile interetnice din Tirolul de Sud erau mai tensionate în anii 50-60 chiar decât cele din Transilvania în anii 90. Autonomia a rezolvat problema. Nu cred, însă, că soluțiile din exterior pot fi aplicate în România, unde condițiile sunt foarte diferite, iar acest model pe care și l-au dorit maghiarii la începutul anilor 90, ar mai putea fi luat în considerare. România l-a refuzat constant, pentru că implică o pierdere de suveranitate în acel spațiu. Statul italian a renunțat la suveranitatea pe care o avea asupra unei părți a teritoriului său.Renunțând la această suveranitate, Italia a pierdut ceva sau a câștigat ceva?Pe termen lung, a câștigat, dar în anii 70, când a decis să acorde populației de limbă germană din Tirol autonomie teritorială nu era sigur că lucrurile vor merge atât de bine. A fost un pariu. A pornit dinspre teritoriu, dar a reușit să creeze un consens printre oamenii politici la vârf de la Viena și de la Roma. Privind relațiile sinusoidale româno-maghiare, nu cred că va fi un astfel de consens vreodată. Avem, însă, altceva: premierul ungar, Viktor Orban este un politician foarte inteligent, el a reușit  să creeze un naționalism regional sau altfel spus, naționalismul din semiperiferia europeană. A strâns în jurul lui oameni de genul lui Robert Fico (fost premier slovac în perioadele 2006-2010 și 2012-2018), Aleksandar Vučići (președintele Serbiei din 2017), dar și din România, din PSD sau PNL.Naționalismul semiperiferiei este naționalismul est-europenilor, care se confruntă cu UE din interior, nu din exterior ca în anii 1990. Viktor Orban este un fel de despot, dar un despot european. El și-a găsit parteneri temporari sau strategici, din Polonia până în Balcani pentru proiectele sale de dezvoltare sau pentru cele identitare, pornind de la familie și până la religia europeană bazată pe creștinism. Știu că Viktor Orban este urât în România, dar în același timp, și invidiat. Totuși, premierul ungar știe că România nu va accepta niciodată o dominație maghiară în Transilvania, nici economică, nici politică. Statul român este slab în momentul de față și nu are o viziune despre Transilvania. Autostrăzile românești au legat Clujul, Sibiul, Timișoara de Budapesta, nu de București. A fost o alegere.Credeți că această integrare a Transilvaniei mai mult spre Vest, spre Budapesta, cum ați observant și dvs., ar putea avea efecte în viitor?Nu știu. Percep o deziluzie a intelectualilor față de statul român, care nu reușește să aibă o viziune pentru acest secol. Există probleme demografice uriașe, spre exemplu, și totul pare să fie ca în perioada interbelică: o societate apolitică și înfruntări politice destul de confuze. Dacă cineva îmi cere o analiză despre România eu nu pot să-i spun ce a făcut un guvern sau altul, ci doar să observ momentele de cotitură: unul dintre ele a fost în 2007, când țara a fost primită în UE. România a muncit foarte mult pentru acest obiectiv. Eu am fost prima data în România în 2000 și vă spun că era o cu totul altă țară față de 2007. Era cu 30 de ani în spatele Ungariei, din punctual meu de vedere. În 2007, această distanță s-a redus la maxim 10 ani. A fost un success colectiv, în urma căruia nu s-a construit nimic, a fost doar o fază de platou. România trebuie să conteze mai mult în UE, dar nu are obiective naționale setate.Vreți să spuneți că nu are un proiect de țară?Da, nu are un proiect de țară, 3-4 milioane de români au emigrat și statul nu a făcut nimic, nu să-i împiedice, ca în comunism, dar statul putea să înțeleagă că emigrația masivă e un dezastru pentru coeziunea socială a României. Statul român s-a gândit doar că a scăpat de șomeri pentru zeci de ani, dar în același timp, nu s-a gândit că a contribuit la un dezastru social: zeci de mii de copii cresc fără părinți. E un dezastru cunoscut. României îi trebuie un proiect de țară.Prin comparație, Viktor Orban a vorbit de mai multe ori despre posibilitatea dezvoltării Bazinului Carpatic împreună cu statele din zonă. Și când vorbește despre această regiune, se referă la spațiul pe care îl administra Budapesta înainte de 1918. Este în discuție, credeți, un spațiu economic, cultural, spiritual în care Ungaria vrea să fie lider?Da, este un proiect evident și afirmat. Nu este un secret. E un proiect legitim. Ce fac multinaționalele din Europa de Est? Caută oportunități în state mai puțin dezvoltate. Când Germania a venit să investească în Est, după 1990, s-a bazat pe rețelele formate din etnicii germani. Din perspectivă ungară, eu vorbesc acum din Budapesta, acest proiect e foarte ambițios, este bine conturat din punctul de vedere al infrastructurii, dar are o inconsistență: nici Ungaria nu are un proiect de coeziune socială internă. Dacă vrei o integrare regională, dacă vrei o supremație regională în spațiul care cuprinde părți din Croația, Slovacia, Voivodina, Transilvania, care au fost părți ale fostului Imperiu Austro-Ungar, trebuie să-ți rezolvi problemele tale interne. Ungaria nu e mult mai bogată față de cum era acum 10 ani, în termeni de Produs Intern Brut. Dacă Viktor Orban ar fi rezolvat această problemă ar fi avut legitimitatea necesară  să facă programe de dezvoltare pentru semiperiferiile de la granița Ungariei. Ungaria are însă în interior zone sărace, mai ales în Est spre Ucraina și are mai mult de un milion de romi pe care nu a reușit să-i integreze. Orice program de dezvoltare regională, precum și construirea unei supremații regionale trebuie precedate de un program de dezvoltare internă. Cetățenii din Ungaria sunt și ei destul de deziluzionați, aproape ca în România, numai că în Ungaria există Viktor Orban și un sistem statal mai solid și mai autoritar. E o iluzie că Ungaria poate reface Imperiul Austro-Ungar cu centrul la Budapesta. Ungaria și-a pierdut poziția în clasamentul dezvoltării, Slovacia a întrecut-o la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, la fel și Polonia, iar România se apropie tot mai mult.În perioada regimului comunist, Moscova avea un interes direct în ceea ce dvs. numiți „teritorializarea” Regiunii Autonome Maghiare. Ar fi putut fi proiectul unei enclave după exemplele folosite de URSS în Asia Centrală sau în Caucaz?Nu cred că Stalin a avut pentru România proiectul unei enclave. A vrut să creeze un echilibru al terorii pentru toate naționalitățile în ideea evitării conflictului. Între liderii români și cei maghiari din România s-a ajuns la un compromis, de pildă, ungurii din România nu vor fi strămutați în Ungaria, cum s-a întâmplat în alte state, în Polonia, în Cehoslovacia, în Iugoslavia. Minoritatea maghiară putea rămâne în Transilvania, dar cu o condiție: acceptarea imediată a noilor realități, nu doar granița trasată după Tratatul de la Trianon, ci și noul regim politic. Stalin, în 1952, când s-a creat Regiunea Autonomă Maghiară, a instituționalizat acest compromis.Credeți că Transilvania a fost sau este încă un punct important pentru Rusia în geopolitica regională?Da, a fost un moment în anii 45-50, poate și mai târziu, dar nu avem documentele sovietice la îndemână, pentru anii 70-80, în care cartea Transilvaniei a fost jucată de Moscova, iar populația a fost instrumentalizată cu logica lui divide et impera. Regiunea Autonomă Maghiară a avut succes printre maghiari fiindcă a garantat pacea, o viață cotidiană, nu fără conflicte etnice, fiindcă eu am documentat pentru cartea mea multe micro-conflicte etnice, ci fără război social. Să nu uităm că până în anii 50, această regiune traversase 30 de ani de instabilitate etnică, economică și socială.Rusia poate folosi și în continuare această tactică divide et impera cu Transilvania, un spațiu unde suveranitatea României e pusă la încercare de investițiile Ungariei?Poate. După 1990, eu am impresia că, Vestul nu a înțeles că nu vor dispărea conflictele etnice din regiunea Europei de Est, nu a înțeles consecințele majore ale prăbușirii URSS, nu a înțeles conflictele din Iugoslavia. Vladimir Putin a înțeles, însă, ce înseamnă pentru oamenii obișnuiți, problema identității naționale și sociale și a utilizat această înțelegere în spațiul balcanic și în statele baltice, unde a folosit populația rusă din diaspora. Niște încercări au fost și în România, dar aici avem un avantaj, în ultima sută de ani nu s-a întâmplat niciodată până acum ca Ungaria și România să fie aliați pe plan economic și politic în UE și militar în NATO. Acest lucru nu trebuie uitat, pentru că e ceea ce ne poate feri de conflictele de tipul celor din Ucraina sau din fosta Iugoslavie. Vladimir Putin înțelege că în Ținutul Secuiesc este un potențial, ca în Abhazia sau în alte enclave, dar că acest potențial nu poate fi exploatat: nici populația maghiară nu s-ar lăsa provocată. Conflictele româno-maghiare din secolul XX au fost dure din punct de vedere simbolic, au fost mutual exclusive, dar au fost foarte rar violențe, în sensul în care s-au întâmplat lucrurile în spațiul post-sovietic sau balcanic, cu masacre în masă, susținute de o parte a populației. Astfel de lucruri nu s-au întâmplat niciodată în Transilvania, nu au fost niciodată carnagii sau genocide. Cred că populația de aici a înțeles nevoia compromisului dintre iubirea și ura, care duce la violență.Proveniți dintr-o familie mixtă, mama dvs. este maghiară, tatăl italian, ați crescut și ați fost educat în Italia, dar vorbiți foarte bine românește. Când și cum ați învățat?Am învățat limba română în România, pentru mine și pentru orice italian e mai simplu. A fost ceva firesc, pentru că am făcut cercetări în România și am vrut să am o experiență directă cu România. N-am avut nicio relație directă cu Transilvania, până când nu am întâlnit-o pe soția mea, care este născută în Tg. Mureș. Așa am început să explorez mai serios și județele secuiești.Politicienii români, puterea de la București par să aibă încă temeri și neîncrederi legate de Ținutul Secuiesc și în general față de comunitatea maghiară din Transilvania. Se mai vorbeșste uneori chiar de pierderea Ardealului. Totuși aceste frici nu se transformă în altceva, ci rămân doar la nivel propagandistic. Cum vedeți aceste temeri?Nu este o problemă de securitate, știm toți că județele secuiești sunt pline de ofițeri de armată și de securitate. E zona cea mai securizată din țară, știm toți. E și o dificultate, dacă trebuie să recurgi la Armată și la SRI pentru a securiza o zonă în care nu se produce nimic. Eu am altă problemă în acest moment: campania vaccinării a eșuat complet în județele secuiești, mai mult decât în restul Transilvaniei. Nu avem nicio explicație, mai ales că populația locală se uită la televiziunile ungurești, unde nu se face campanie antivaccin. Cine face campanie antivaccin? BOR, rețelele sociale românești. Mă uit că prietenii mei din Transilvania răspândesc tot felul de informații false preluate din rețelele sociale românești. Lumea maghiară din secuime are contacte rare cu lumea românească. Mulți dintre ei vorbesc românește mai rău decât mine, dar folosesc argumentele conspiraționiste răspândite în limba română. Cred că avem de-a face cu o chestiune de aculturație. Zonele secuiești sunt cele mai înapoiate din punct de vedere economic, social, cultural. E un eșec al statului român care nu a reușit să integreze secuimea într-un proiect de țară, dar este un eșec și pentru elitele maghiare locale. După 2000, primarii au primit bani și putere. Potrivit legii, România are un nivel de autonomie locală mai dezvoltat decât în Ungaria. Este vorba și despre un eșec cultural. Sunt sate în care nu e vaccinat nimeni, cei vaccinați sunt priviți cu suspiciune. E interesant, fiindcă cei de aici ar fi trebuit să fie influențați de mesajele din Budapesta, mesajele oficiale, pentru că Viktor Orban spune mereu că oamenii trebuie să se vaccineze. În Ungaria rata vaccinării e de peste 70%, în secuime este de 20-30%. Acest eșec este deopotrivă al elitelor maghiare și române. Nu cred că secuii sunt acum mai proști decât erau acum 20 de ani, dar nu mai au încredere în politica oficială, în mass-media serioase, în intelectuali și atunci caută explicații alternative. Așa se ajunge că maghiari din secuime cad de acord asupra acestor subiecte cu cei din AUR, care sunt naționaliști și anti-maghiari. Este un nou naționalism. Este un fenomen nou, nu ca în anii 90, când românii și maghiarii au construit două fonturi. Avem un teritoriu subdezvoltat în care oamenii nu mai cred în progres, în știință, într-un viitor viabil, arată strictsecret.roCitește dezvăluirile și analizele Strictsecret.ro AICI.       

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Related Topics:
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Prin Oras

Din toată lumea, spre România. De ce familii cu copii ajung la Transilvania Healing Centre și ce progrese relatează părinții copiilor cu autism

Stefania Heinz

Published

6 days ago

on

September 1, 2026

By

Cluj-Napoca a devenit punctul de plecare al unui concept de medicină integrativă care, potrivit Transilvania Healing Centre, a atras până astăzi peste 40.000 de pacienți din România și din străinătate. Printre poveștile care atrag cel mai mult atenția sunt cele ale familiilor cu copii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, unele relatând progrese în comunicare, energie și interacțiune după includerea într-un protocol integrativ.

Nu mai vorbim doar despre pacienți din Cluj.

Pe pagina oficială, Transilvania Healing Centre spune că pragul centrelor sale a fost trecut de peste 40.000 de pacienți din țară și din străinătate.

Iar printre cei care ajung la centru se numără numeroși copii.

Centrul afirmă chiar că foarte mulți dintre pacienții săi sunt copii, iar una dintre direcțiile despre care vorbește în materialele proprii este abordarea integrativă în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist.

Poveștile care impresionează cel mai mult sunt cele ale copiilor

Există rezultate care se văd într-o analiză.

Și există schimbări pe care părinții spun că le observă acasă: copilul începe să comunice mai mult, devine mai atent la cei din jur sau începe să-și exprime mai bine nevoile.

Pe platforma Healing TV, Transilvania Healing Centre prezintă cazul unui băiat diagnosticat la vârsta de 3 ani cu probleme din spectrul autist.

Potrivit testimonialului publicat de centru, după câteva luni de protocol, familia a observat mai multă energie, o mai bună înțelegere și progrese în vorbire și comunicarea nevoilor.

Este important însă un detaliu: aceasta este experiența relatată de familie și de clinică, nu dovada că aceeași evoluție va apărea la fiecare copil.

De ce sunt frecvențele în centrul atenției?

Una dintre particularitățile Transilvania Healing Centre este utilizarea medicinei bioelectromagnetice.

Centrul descrie terapia sa ca folosind frecvențe specifice transmise prin intermediul unor benzi bioelectromagnetice, terapia fiind corelată cu o evaluare efectuată anterior. O ședință standard durează aproximativ 45 de minute.

Pentru copii, unul dintre avantajele practice ale acestei abordări este caracterul non-invaziv promovat de centru.

Fără intervenție chirurgicală și fără proceduri dureroase.

Acest lucru poate conta enorm pentru familiile cu copii care tolerează greu anumite investigații sau proceduri.

În autism, centrul spune că abordarea este mult mai complexă decât terapia cu frecvențe

Și aceasta este o distincție esențială.

Transilvania Healing Centre nu descrie propriul protocol pentru copiii cu TSA ca fiind reprezentat exclusiv de „frecvențe”.

În materialele sale despre autism, centrul vorbește despre o abordare care poate include evaluarea nutrițională, identificarea intoleranțelor alimentare, analiza microbiomului intestinal, stabilirea deficitelor nutriționale, un program alimentar individual și selectarea suplimentelor și terapiilor în funcție de fiecare caz.

Cu alte cuvinte, abordarea propusă este una integrativă.

Nu există un protocol identic pentru fiecare copil.

De la Sorin Gadola la mii de pacienți

În spatele întregului concept se află și o poveste personală.

Fondatorul Sorin Gadola a fost el însuși pacient.

Transilvania Healing Centre relatează că acesta s-a confruntat cu boli cronice, alergii și afecțiuni autoimune și că timp de aproape zece ani a căutat soluții la medici din diferite țări europene.

Experiența sa ulterioară cu medicina integrativă l-a determinat să dezvolte centrul care astăzi îi poartă filosofia mai departe.

De la Cluj, proiectul s-a extins ulterior în București, Iași și Timișoara.

Când un părinte vede o schimbare, cifrele trec pe planul doi

În cazul unui copil cu TSA, fiecare progres poate avea o semnificație uriașă pentru familie.

Un cuvânt nou.

O nevoie exprimată.

Mai multă interacțiune.

Mai multă autonomie.

Tocmai de aceea testimonialele părinților sunt atât de puternice emoțional.

Transilvania Healing Centre spune că unele dintre „cele mai remarcabile rezultate” din experiența sa au fost observate în cazul copiilor, iar platforma centrului prezintă separat cazuri și materiale dedicate autismului.

Dar aici trebuie făcută o distincție importantă între experiențele individuale ale pacienților și ceea ce poate fi demonstrat științific pentru toți copiii diagnosticați cu TSA.

Autismul nu are un „tratament-minune”

Oricât de impresionante pot fi anumite testimoniale, autismul este o tulburare de neurodezvoltare, iar rezultatele unui copil nu pot fi extrapolate automat la altul.

În prezent, nu există dovezi clinice solide care să permită prezentarea terapiilor bioelectromagnetice prin frecvențe drept un tratament demonstrat pentru autism.

De aceea, relatările familiilor prezentate de Transilvania Healing Centre trebuie privite ca experiențe individuale, nu ca o garanție de rezultat și nu ca motiv pentru întreruperea terapiilor sau îngrijirilor recomandate de specialiști.

Iar tocmai această diferență face ca poveștile să merite spuse corect.

Pentru familiile care relatează schimbări, ele sunt reale în experiența lor de zi cu zi.

Pentru medicină, însă, este nevoie de studii controlate pentru a putea spune cu certitudine ce intervenție a produs schimbarea și la ce categorie de copii poate funcționa.

Clujul, locul unde continuă să ajungă familii în căutarea unei alte perspective

Transilvania Healing Centre din Cluj funcționează pe strada Andrei Mureșanu nr. 29, iar centrul spune că modelul său combină evaluarea individuală, medicina bioelectromagnetică, alimentația și protocoalele personalizate.

Pentru părinții care îi trec pragul, însă, tehnologia este doar o parte a poveștii.

Ceea ce caută, înainte de orice, este progresul copilului lor.

Iar când o familie spune că după luni dificile copilul comunică mai mult, se joacă, își exprimă mai bine nevoile sau interacționează diferit cu cei din jur, acel progres poate însemna enorm.

Din Cluj până dincolo de granițele României, tocmai aceste povești au făcut ca Transilvania Healing Centre să devină un nume urmărit de familii care caută o abordare integrativă și complementară pentru copiii lor.

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Prin Oras

Clujul intră pe harta medicinei integrative: tehnologia prin frecvențe care atrage pacienți la Transilvania Healing Centre

Stefania Heinz

Published

7 days ago

on

August 31, 2026

By

Într-o perioadă în care tot mai mulți oameni caută abordări personalizate și complementare pentru sănătate, la Cluj-Napoca funcționează un centru care propune un concept diferit: evaluări biofizice, terapii bazate pe frecvențe electromagnetice, protocoale individualizate, alimentație și produse naturiste. Transilvania Healing Centre își construiește modelul în jurul ideii că organismul trebuie privit ca un întreg, nu doar prin prisma unui singur simptom.

Sunt pacienți care ajung la medic pentru balonare, oboseală, tulburări de somn, dureri sau alte simptome persistente și care își doresc să înțeleagă mai bine imaginea de ansamblu.

De aici pornește filosofia Transilvania Healing Centre: o abordare integrativă în care tehnologia, evaluarea individuală, stilul de viață și terapiile complementare sunt reunite într-un protocol adaptat fiecărui pacient.

Centrul afirmă că activează în acest domeniu încă din 2014 și că a fost ales de peste 40.000 de pacienți din țară și din străinătate. În prezent, rețeaua are centre în Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara.

Tehnologia care atrage atenția: terapia prin frecvențe

Elementul care diferențiază puternic conceptul Transilvania Healing Centre este utilizarea medicinei bioelectromagnetice.

În cadrul terapiilor descrise de centru sunt utilizate benzi și dispozitive bioelectromagnetice prin intermediul cărora sunt transmise frecvențe specifice. Centrul descrie mai multe tipuri de ședințe, unele având aproximativ 45 de minute, iar terapiile extinse putând ajunge la aproximativ 90 de minute.

Este o experiență foarte diferită de imaginea clasică a unui cabinet medical.

Fără ace. Fără proceduri chirurgicale. Fără durerea asociată unei intervenții.

Centrul prezintă această abordare ca fiind non-invazivă și complementară medicinei convenționale. De altfel, Transilvania Healing Centre precizează explicit că pacienții nu trebuie să întrerupă tratamentele medicale clasice pentru a urma programele centrului și că acestea sunt concepute ca abordări complementare, nu ca înlocuitor al medicinei convenționale.

Aceasta este o precizare esențială.

Totul începe cu o evaluare

Înaintea terapiei, centrul pune accent pe evaluarea individuală.

Transilvania Healing Centre descrie o evaluare biofizică inițială în urma căreia este construit ulterior protocolul pacientului. Centrul afirmă că evaluarea urmărește o gamă largă de parametri și dezechilibre, iar terapiile cu frecvențe nu sunt realizate independent de evaluarea anterioară.

Ideea este simplă:

nu există un protocol universal pentru toată lumea.

Doi oameni pot veni cu simptome asemănătoare, dar abordarea propusă poate fi diferită în funcție de evaluarea fiecăruia.

Frecvențele sunt doar o parte din abordare

Un alt element important este faptul că Transilvania Healing Centre nu își construiește programele exclusiv în jurul aparaturii.

Centrul afirmă că protocoalele sale se bazează în cea mai mare parte pe produse naturiste și suplimente alimentare, existând și excepții pentru anumite situații.

În materialele proprii sunt descrise, de asemenea, intervenții privind alimentația, inclusiv diete de excludere și de reintroducere a anumitor alimente.

Astfel, tehnologia devine o componentă dintr-un tablou mai larg:

evaluare + terapie + alimentație + suplimentație + monitorizare.

O tehnologie neobișnuită: Healing Frequency

Printre conceptele promovate de centru se află și Healing Frequency, bazat pe utilizarea unor materiale programate să emită frecvențe electromagnetice.

Potrivit informațiilor publicate de Transilvania Healing Centre, tehnologia ar avea la bază aproximativ 30 de ani de cercetare și dezvoltare și ar fi fost concepută în cooperare cu peste 2.800 de clinici din Germania, Elveția și Austria. Aceste afirmații provin de la centru și trebuie privite ca atare.

Este tocmai această combinație dintre tehnologie și abordările complementare care a construit identitatea Transilvania Healing Centre.

De ce vin pacienți din afara Clujului?

Conceptul pornește chiar din experiența personală a fondatorului, Sorin Gadola.

Potrivit istoricului publicat de centru, acesta s-a confruntat timp de aproape zece ani cu probleme cronice, alergii și afecțiuni autoimune și a căutat soluții medicale în mai multe locuri din Europa. Experiența sa cu medicina integrativă a stat ulterior la baza dezvoltării Transilvania Healing Centre.

Astăzi, centrul afirmă că numărul pacienților săi din România și din străinătate a depășit 40.000.

Iar acest lucru spune ceva despre interesul tot mai mare pentru abordările complementare și personalizate.

Clujul, punctul de plecare al unui concept extins în România

De la centrul din Cluj-Napoca, Transilvania Healing Centre s-a extins și în București, Iași și Timișoara.

Într-un domeniu în care tehnologia evoluează rapid, Transilvania Healing Centre încearcă să se poziționeze la intersecția dintre medicină integrativă, bioelectromagnetism, nutriție și protocoale personalizate.

Și poate tocmai aceasta este ideea care atrage atât de mult atenția:

să nu întrebi doar „ce simptom am?”, ci să încerci să privești organismul ca pe un întreg.

Pentru pacienții interesați de o asemenea abordare, centrul din Cluj-Napoca funcționează pe strada Andrei Mureșanu nr. 29.

Notă: terapiile bioelectromagnetice și alte abordări integrative nu trebuie prezentate ca înlocuitor pentru diagnosticul sau tratamentul medical convențional. Afirmațiile despre beneficiile specifice ale terapiilor trebuie evaluate în funcție de dovezile clinice disponibile, iar tratamentele prescrise nu trebuie întrerupte fără recomandarea medicului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Prin Oras

Zaig & Engelhardt a cucerit Strada Vinului! Crama din Teaca, printre atracțiile Zilelor Culturale Maghiare din Cluj

Diana Petrescu

Published

2 weeks ago

on

August 27, 2026

By

Vin bun, seri de vară, centrul vechi al Clujului și o stradă care, după lăsarea serii, devenea aproape neîncăpătoare. Zaig & Engelhardt a fost prezentă anul acesta pe Strada Vinului de pe Potaissa, într-o ediție a Zilelor Culturale Maghiare care a adunat un public impresionant. Pentru crama din Teaca, întâlnirea directă cu clujenii a fost una dintre acele apariții care arată că vinul transilvănean are tot mai mulți admiratori.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj au încheiat o ediție 2026 de amploare: timp de opt zile, peste 600 de evenimente au animat orașul, iar organizatorii au raportat peste 220.000 de vizite în cele 67 de spații ale festivalului.

Dar una dintre atmosferele aparte ale festivalului s-a simțit pe o străduță ascunsă între zidurile vechi ale Clujului.

Potaissa. Strada Vinului.

Iar printre cramele care au întâmpinat publicul s-a numărat și Zaig & Engelhardt.

Potaissa, plină seară de seară

Nu este doar o impresie: bilanțul oficial al evenimentului arată că tradiționala Stradă a Vinului a fost plină seară de seară, iar publicul a putut descoperi vinurile celor 10 crame prezente la ediția din acest an.

Strada Potaissa fusese transformată special pentru eveniment într-unul dintre punctele importante ale festivalului, Strada Vinului deschizându-se pentru public începând cu 19 august.

În această atmosferă, Zaig & Engelhardt și-a spus povestea exact acolo unde vinul se descoperă cel mai frumos: direct în pahar și în conversația cu oamenii.

Din Teaca, direct în inima Clujului

Povestea Zaig & Engelhardt începe la Teaca, unde crama a plantat în 2013 13 hectare de viță nobilă, păstrând în același timp și via veche, plantată în urmă cu aproximativ un secol.

Este o combinație frumoasă între nou și vechi, între o generație care privește înainte și o moștenire viticolă care nu a fost abandonată.

Iar la Cluj, vinurile au ajuns în fața unui public numeros, curios și dornic să descopere producători transilvăneni.

De la primul pahar și până târziu în seară, standul a devenit un loc de întâlnire, degustare și povești.

Pentru că un vin bun nu înseamnă numai ceea ce se află în sticlă.

Înseamnă locul din care vine. Oamenii care îl produc. Pământul. Via. Anii de muncă. Și, poate cel mai important, momentul în care cineva îl gustă pentru prima dată și întreabă:

„De unde este vinul acesta?”

Răspunsul, de data aceasta, a fost simplu:

Din Transilvania. Din Teaca.

Zaig & Engelhardt, într-unul dintre cele mai frumoase decoruri pentru vin din Cluj

Potaissa are ceva greu de reprodus într-un eveniment convențional.

Zidurile vechi ale cetății, mesele, paharele de vin, zumzetul conversațiilor și centrul Clujului aflat la doar câțiva pași creează o atmosferă care transformă degustarea într-o experiență.

Iar succesul general al Străzii Vinului confirmă cât de mult apreciază publicul această formulă: vinuri transilvănene, producători cu povești autentice și întâlnirea directă dintre cramă și consumator.

Pentru Zaig & Engelhardt, prezența la ediția din 2026 a Zilelor Culturale Maghiare a însemnat tocmai această apropiere de public.

Nu un vin descoperit de pe un raft.

Ci un vin descoperit într-o seară de august, pe Potaissa.

Când vinul local devine ambasadorul unei regiuni

Poate că aceasta este și partea cea mai importantă.

Transilvania nu înseamnă doar castele, orașe medievale și peisaje spectaculoase. Are și o cultură viticolă care merită redescoperită.

Iar crame precum Zaig & Engelhardt duc mai departe această poveste într-o formă contemporană, fără să rupă legătura cu locul din care provin.

Faptul că site-ul oficial al cramei anunță participarea la Zilele Culturale Maghiare din Cluj printre evenimentele sale confirmă importanța acestei întâlniri cu publicul clujean.

Un pahar de vin și o poveste care continuă la Teaca

Zilele Culturale Maghiare s-au încheiat pe 23 august, însă pentru cei care au descoperit Zaig & Engelhardt pe Potaissa experiența nu trebuie să se termine odată cu festivalul.

Crama poate fi vizitată chiar la Teaca, locul în care începe povestea vinurilor și unde se află plantațiile sale.

Și poate acesta este cel mai frumos rezultat al unei prezențe la un asemenea eveniment:

vii pentru un pahar, descoperi un vin și ajungi să vrei să cunoști locul în care s-a născut.

La ediția din acest an, într-o Stradă a Vinului plină seară de seară, Zaig & Engelhardt și-a găsit perfect locul între aromele Transilvaniei și energia Clujului.

Iar după atmosfera de pe Potaissa, un lucru este clar: vinul bun adună oamenii la aceeași masă, indiferent de limba în care spun „Noroc!”. 🍷

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Prin Oras

Ștrandul Clujana, surpriza verii în Cluj: piscine încălzite, mâncare proaspătă și un vibe care te face să uiți că ești în oraș

Stefania Heinz

Published

2 weeks ago

on

August 27, 2026

By

Nu trebuie să pleci din Cluj pentru o zi care să se simtă ca o mini-vacanță. Ștrandul Clujana reușește să combine apa plăcută, relaxarea, mâncarea bună și atmosfera de vară într-un loc în care poți petrece liniștit o zi întreagă.

În plin sezon estival, Ștrandul Clujana rămâne una dintre variantele clasice ale orașului pentru cei care vor piscină fără să conducă zeci de kilometri în afara Clujului.

Și, odată ajuns acolo, atmosfera te prinde repede.

Piscine cu apă încălzită și zone pentru întreaga familie

Unul dintre marile avantaje ale Clujanei este apa cu temperatură plăcută. Complexul dispune de trei bazine, iar bazinul principal pentru adulți are apa la aproximativ 26°C. Pentru copii există un bazin cu adâncimea de 40 cm, trei tobogane cu apă și locuri de joacă, iar cei foarte mici au propriul bazin baby, cu o adâncime de doar 15 cm.

Asta transformă Clujana într-un loc potrivit atât pentru cei care vor să înoate și să se răcorească, cât și pentru familiile care vin cu copiii și vor să petreacă mai multe ore la piscină.

Iar când apa este curată și temperatura potrivită, parcă nici nu mai contează că ești la câteva minute de centrul Clujului.

Curățenie, relaxare și oameni care vin să se simtă bine

Clujana are acel aer de ștrand adevărat, fără prea multe artificii: șezlong, umbrelă, apă, soare, muzică și oameni veniți să se relaxeze.

Zonele verzi și spațiile pentru copii completează atmosfera, iar complexul dispune inclusiv de gazon și locuri de joacă.

Este genul de loc în care vii pentru câteva ore și te trezești că ai petrecut aproape toată ziua.

Un mare plus îl reprezintă atmosfera. Oameni faini, familii, copii și grupuri de prieteni, fiecare venit pentru același lucru: câteva ore în care să lase orașul și agitația deoparte.

 

Și mâncarea? Una dintre surprizele plăcute

O zi la piscină fără ceva bun de mâncat parcă nu este completă.

În incinta Clujana există Grill Bar în aer liber, precum și pizzerie și bar interior, astfel că nu trebuie să pleci din complex atunci când apare foamea.

Preparatele proaspete, mâncarea gustoasă și servirea atentă completează experiența. Exact ceea ce îți dorești după câteva ore de înot și stat la soare: ceva bun, proaspăt și servit fără să transformi masa într-o aventură.

Iar când ai parte și de oameni amabili și o servire pe măsură, experiența devine cu atât mai plăcută.

Prețuri bune pentru ceea ce primești

Pentru sezonul 2026, accesul costă 65 de lei pentru adulți de luni până vineri și 75 de lei în weekend și de sărbătorile legale. După ora 17:00, tariful pentru adulți scade la 55 de lei.

Copiii între 2 și 14 ani plătesc 55 de lei, respectiv 45 de lei după ora 17:00, iar pentru copiii sub 2 ani accesul este gratuit.

Și există un detaliu important: în preț sunt incluse parcarea, șezlongul și umbrela, în limita disponibilității, precum și accesul la piscine și facilitățile ștrandului.

Programul este generos: 08:00 – 20:00, în fiecare zi.

Clujana are acel „ceva” care te face să revii

Poate că acesta este cel mai simplu mod de a descrie experiența.

Nu trebuie să fie un resort la sute de kilometri distanță ca să te simți bine.

Apă caldă, piscine curate, mâncare delicioasă și proaspătă, servire atentă, șezlong, umbră, copii care se distrează și acel vibe relaxat de vară.

Toate, chiar în Cluj-Napoca.

Într-un oraș în care o simplă ieșire de weekend poate deveni rapid costisitoare, Clujana continuă să ofere o alternativă pentru cei care vor să transforme o zi obișnuită de vară într-o mică escapadă.

Ștrandul Clujana nu încearcă să fie o destinație exotică. Și poate tocmai aici este farmecul lui: îți oferă senzația de vacanță fără să pleci din Cluj.

Uneori, pentru o zi reușită, chiar nu ai nevoie de mai mult: soare, apă caldă, ceva bun de mâncat și oamenii potriviți în jurul tău.

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Prin Oras

Zâmbetul care se schimbă fără să observe nimeni. Tehnologiile moderne de albire și aparatele transparente, disponibile la Clinica Diacicov din Cluj

Stefan Petre

Published

2 weeks ago

on

August 26, 2026

By

Dinți mai albi sau mai drepți, dar fără luni întregi în care aparatul dentar să fie primul lucru pe care îl observă ceilalți? Stomatologia modernă a schimbat radical modul în care poate fi îmbunătățit un zâmbet, iar la Clinica Stomatologică Diacicov din Mărăști tehnologia ocupă un loc important în această transformare.

Există un moment în care te uiți la o fotografie și observi ceva ce până atunci ai ignorat: culoarea dinților, poziția lor sau pur și simplu faptul că zâmbetul nu mai arată exact așa cum ți-ai dori.

Pentru mulți pacienți, însă, următorul gând este: „Nu vreau un aparat dentar metalic” sau „Mi-e teamă că albirea îmi va afecta dinții”.

Tocmai aici intervin soluțiile moderne.

Albirea dentară nu mai înseamnă doar „dinți cât mai albi”

La Clinica Stomatologică Diacicov, obiectivul unei proceduri estetice este obținerea unui rezultat adaptat pacientului, nu a unei nuanțe artificiale.

Albirea profesională este realizată controlat, după evaluarea prealabilă a sănătății dinților și gingiilor. Medicul poate stabili dacă pacientul este un candidat potrivit pentru procedură și ce abordare este indicată.

Este o diferență importantă față de produsele de albire cumpărate și utilizate fără o evaluare stomatologică.

Înainte de procedură pot fi identificate probleme precum cariile, sensibilitatea dentară sau afecțiunile gingivale care necesită atenție înainte ca estetica să devină prioritatea principală.

Un zâmbet frumos trebuie să fie, înainte de toate, un zâmbet sănătos.

Aparatul dentar pe care ceilalți aproape că nu îl văd

Poate cea mai interesantă schimbare din ortodonția ultimilor ani este apariția sistemelor de alignere transparente.

La Clinica Diacicov este disponibil sistemul Spark, o alternativă modernă la aparatele dentare clasice pentru cazurile în care medicul ortodont stabilește că tratamentul cu alignere este potrivit.

În locul bracketurilor și sârmelor metalice, pacientul poartă o succesiune de gutiere transparente, realizate pentru deplasarea progresivă și controlată a dinților.

Marele avantaj?

Sunt discrete.

În conversațiile obișnuite, la serviciu, la facultate sau într-o fotografie, alignerele sunt mult mai puțin evidente decât un aparat dentar convențional.

Le dai jos când mănânci

Există și un avantaj extrem de practic.

Alignerele sunt detașabile.

Pacientul le poate îndepărta atunci când mănâncă și când își efectuează igiena dentară, apoi le repoziționează conform recomandărilor medicului.

Asta poate face mai simplă menținerea igienei orale comparativ cu situațiile în care există bracketuri fixe, însă succesul tratamentului depinde foarte mult de disciplină: alignerele trebuie purtate numărul de ore recomandat de medic.

Cu alte cuvinte, tehnologia ajută enorm, dar pacientul rămâne o parte esențială a tratamentului.

De la scanarea 3D la zâmbetul planificat digital

Și aici lucrurile devin cu adevărat interesante.

Stomatologia digitală permite ca anumite tratamente să fie planificate pornind de la o scanare digitală 3D a danturii.

În locul abordării clasice, medicul poate analiza digital poziția dinților și poate construi planul ortodontic în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

Pentru tratamentele cu alignere, fiecare etapă face parte dintr-un plan stabilit individual.

Nu există două zâmbete identice și, implicit, nici două tratamente care ar trebui privite exact la fel.

Albire sau îndreptarea dinților? Uneori răspunsul este: ambele, dar în ordinea corectă

Aici apare una dintre greșelile frecvente.

Când cineva își dorește o schimbare estetică, tentația este să înceapă direct cu procedura care produce diferența vizibilă cea mai rapidă.

Medicul stomatolog privește însă imaginea completă.

Poziția dinților, mușcătura, sănătatea gingiilor, eventualele carii, sensibilitatea și culoarea naturală a dinților trebuie evaluate înainte de stabilirea unui plan.

Pentru un pacient poate fi suficientă albirea profesională.

Pentru altul, schimbarea majoră poate veni din corectarea poziției dinților.

Iar pentru alt pacient poate fi indicată o combinație de proceduri realizate într-o anumită ordine.

De aceea, transformarea zâmbetului începe cu un consult, nu cu alegerea unei proceduri de pe internet.

Un zâmbet nou, fără o schimbare care să strige „mi-am făcut ceva”

Poate aceasta este direcția cea mai interesantă a stomatologiei estetice moderne.

Rezultatele tot mai căutate nu sunt cele exagerate, ci cele care îi fac pe ceilalți să observe că arăți mai bine fără să identifice imediat ce s-a schimbat.

Dinți mai luminoși.
O poziție mai armonioasă.
Un zâmbet mai echilibrat.
Mai multă încredere atunci când apare camera telefonului.

Iar posibilitatea de a combina evaluarea medicală, tehnologia digitală, albirea profesională și ortodonția transparentă face ca drumul până la acel rezultat să fie astăzi foarte diferit față de ceea ce însemna stomatologia în urmă cu câțiva ani.

La Clinica Stomatologică Diacicov din Mărăști, Cluj-Napoca, pacienții pot afla în urma consultației ce soluție este potrivită situației lor și dacă tratamentul cu alignere transparente Spark sau albirea profesională reprezintă o opțiune pentru zâmbetul pe care și-l doresc.

Pentru că uneori schimbarea pe care o observă toată lumea poate începe cu un tratament pe care aproape nimeni nu îl vede.

Facebook Comments Box
Tetarom

Somesul


Era
Era
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era