Connect with us

Prin Oras

Statul român e slab. Autostrăzile românești leagă Transilvania de Budapesta, nu de București. A fost o alegere

Alex Campian

Published

on

Statul român e slab. Autostrăzile românești leagă Transilvania de Budapesta, nu de București. A fost o alegere

Trebuie să vină alții să ne arate evidența. „Integrarea maghiarilor e o problemă de securitate pentru România”, spune istoricul Stefano Bottoni, 44 de ani, care predă la Florența istoria Europei de Est, în interviul acordat DW.După cum semnalează Strictsecret.ro, Bottoni mai declară că „Vladimir Putin înțelege că în Ținutul Secuiesc este un potențial, ca în Abhazia sau în alte enclave”, dar că în același timp înțelege că Ungaria și România fac parte din aceeași alianță militară. Din punctul de vedere al istoricului, integrarea maghiarilor în România a eșuat, iar Viktor Orban a profitat de slăbiciunea statului român.În România, a apărut recent, cartea lui Stefano Bottoni, „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952-1960”, la Editura Humanitas, în traducerea lui Mugur Butuza.DW: În cartea dvs., „Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară 1952-1960” scrieți că „Ținutul Secuiesc poate fi descris legitim drept un exemplu de consolidare reușită a unor relații interetnice instabile”. Această reușită se datorează participării UDMR aproape la toate guvernările din ultimii 25 de ani sau vă referiți mai ales la diferite elemente istorice, care au ajutat la consolidarea despre care vorbiți?Stefano Bottoni: Mă refer la o dublă consolidare, prima a fost de tip totalitar, definită de ceea ce putem numi factorul Stalin. Am dat acest titlu cărții, pentru că Stalin a fost de fapt inițiatorul Regiunii Autonome Maghiare, a fost cel care a conceput autonomia teritorială în URSS și a statelor din blocul sovietic. Regiunea Autonomă Maghiară pentru secuii din Transilvania a fost exemplul cel mai bun de integrare politică fără asimilare etnică, într-un cadru totalitar. Acest lucru face mai greu de explicat în zilele noastre cum de o populație fără înclinații de stânga, cum erau maghiarii din Transilvania, a acceptat într-o proporție covârșitoare, integrarea într-un sistem politic de stânga, comunist. Aceasta a fost prima integrare a maghiarilor din România în cadru național și statal. A doua integrare, a avut loc după 1989 și a pornit de la premisele democratice bazate pe drepturile omului. S-a realizat foarte mult dacă analizăm situația din Europa de Est într-un cadru comparativ: dacă vedem ce s-a întâmplat în fosta Iugoslavie și în fostul spațiu sovietic, înțelegem că povestea Transilvaniei ar fi putut fi mult mai dramatică. În martie 1990 au avut loc înfruntări violente la Târgu-Mureș și în zonă, dar acestea nu au dus la confruntări mari, nu au dus la război. Deci, într-un cadru foarte instabil, cum erau democrațiile post-comuniste în anii 1990, acesta a fost un success, fiindcă nici elitele politice de la București nu doreau un astfel de conflict și nici elitele maghiare, grupate mai târziu în jurul UDMR. Nu sunt la fel de mulțumit față de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, fiindcă au fost foarte multe oportunități pentru maghiarii din Transilvania și cele mai multe din aceste oportunități nu au fost utilizate. Integrarea socială, culturală, economică, politică s-a blocat cândva între 2005-2007. Criza din 2008 a însemnat o lovitură însemnată pentru maghiarii din România. Problema e că, după venirea la putere a lui Viktor Orban în Ungaria, în 2010, acest proiect de integrare soft promovat de București, a eșuat total.Credeți că, într-adevăr, Bucureștiul a avut o strategie de integrare soft a maghiarilor după 1989 sau, de fapt, lucrurile au fost lăsate să curgă fără ca statul român să intervină în vreun fel?Greu de spus, istoricii au nevoie de o perspectivă de 30-40 de ani pentru a face o analiză clară. Noi nu avem această perioadă, dar ceea ce am văzut eu în România, când am lucrat pe teren între 2002 și 2007 pentru teza mea de doctorat, sugerează câteva elemente în acest sens. Am observat că a existat un moment după 2004, când România s-a dezvoltat foarte rapid în paralel cu perioada în care Ungaria s-a dezinteresat de maghiarii din Transilvania și de diaspora sub guvernările de stânga: atunci maghiarii începuseră să creadă cu sinceritate că România putea deveni pentru ei, nu neapărat o patrie în sens sentimental, dar o țară normală în care să se simtă respectați și să trăiască decent. România a eșuat, însă, mai ales după 2008-2009, când țara a trăit anii grei ai crizei economice. După 2010 a apărut această nouă provocare politică și intelectuală a guvernului Orban, care a oferit cetățenia maghiară și aproape 1 milion de persoane au acceptat acest compromis. Pașaportul ungar a devenit un facilitator pentru emigrație, iar pentru cei mai mulți dintre maghiarii ardeleni, România a redevenit ceea ce fusese în perioada interbelică, nu mai era o țară viabilă pentru ei, o țară în care să poată trăi bine. Cred că această problemă a integrării este cea mai importantă în momentul actual. Este o problemă de securitate militară pentru România: o problemă de integrare socială și culturală, nu doar pentru județele Covasna, Harghita și Mureș, ci în general pentru sustenabilitatea țării.Premierul ungar, Viktor Orban are proiecte în derulare de investiții directe și indirecte în Transilvania, în comunitățile maghiare. Aceste investiții ungare au intrat în competiție cu ceea ce face statul român în Transilvania. Sigur, beneficiarul este Transilvania, dar statul român este deranjat de aceste investiții. Cum credeți că se va rezolva acest, să-i spunem, diferend?Eu înțeleg că statul român este deranjat, fiindcă această problemă care pleacă de la cine controlează un teritoriu e foarte importantă. Există o soluție în spațiul european, care ar fi putut fi folosită: Tirolul de Sud.Este vorba despre un exemplu de autonomie teritorială pe criterii etnice?Da, autonomie pe criterii etnice cu o dezvoltare economică susținută, la care participă minoritatea germană din acest teritoriu Italian. Relațiile interetnice din Tirolul de Sud erau mai tensionate în anii 50-60 chiar decât cele din Transilvania în anii 90. Autonomia a rezolvat problema. Nu cred, însă, că soluțiile din exterior pot fi aplicate în România, unde condițiile sunt foarte diferite, iar acest model pe care și l-au dorit maghiarii la începutul anilor 90, ar mai putea fi luat în considerare. România l-a refuzat constant, pentru că implică o pierdere de suveranitate în acel spațiu. Statul italian a renunțat la suveranitatea pe care o avea asupra unei părți a teritoriului său.Renunțând la această suveranitate, Italia a pierdut ceva sau a câștigat ceva?Pe termen lung, a câștigat, dar în anii 70, când a decis să acorde populației de limbă germană din Tirol autonomie teritorială nu era sigur că lucrurile vor merge atât de bine. A fost un pariu. A pornit dinspre teritoriu, dar a reușit să creeze un consens printre oamenii politici la vârf de la Viena și de la Roma. Privind relațiile sinusoidale româno-maghiare, nu cred că va fi un astfel de consens vreodată. Avem, însă, altceva: premierul ungar, Viktor Orban este un politician foarte inteligent, el a reușit  să creeze un naționalism regional sau altfel spus, naționalismul din semiperiferia europeană. A strâns în jurul lui oameni de genul lui Robert Fico (fost premier slovac în perioadele 2006-2010 și 2012-2018), Aleksandar Vučići (președintele Serbiei din 2017), dar și din România, din PSD sau PNL.Naționalismul semiperiferiei este naționalismul est-europenilor, care se confruntă cu UE din interior, nu din exterior ca în anii 1990. Viktor Orban este un fel de despot, dar un despot european. El și-a găsit parteneri temporari sau strategici, din Polonia până în Balcani pentru proiectele sale de dezvoltare sau pentru cele identitare, pornind de la familie și până la religia europeană bazată pe creștinism. Știu că Viktor Orban este urât în România, dar în același timp, și invidiat. Totuși, premierul ungar știe că România nu va accepta niciodată o dominație maghiară în Transilvania, nici economică, nici politică. Statul român este slab în momentul de față și nu are o viziune despre Transilvania. Autostrăzile românești au legat Clujul, Sibiul, Timișoara de Budapesta, nu de București. A fost o alegere.Credeți că această integrare a Transilvaniei mai mult spre Vest, spre Budapesta, cum ați observant și dvs., ar putea avea efecte în viitor?Nu știu. Percep o deziluzie a intelectualilor față de statul român, care nu reușește să aibă o viziune pentru acest secol. Există probleme demografice uriașe, spre exemplu, și totul pare să fie ca în perioada interbelică: o societate apolitică și înfruntări politice destul de confuze. Dacă cineva îmi cere o analiză despre România eu nu pot să-i spun ce a făcut un guvern sau altul, ci doar să observ momentele de cotitură: unul dintre ele a fost în 2007, când țara a fost primită în UE. România a muncit foarte mult pentru acest obiectiv. Eu am fost prima data în România în 2000 și vă spun că era o cu totul altă țară față de 2007. Era cu 30 de ani în spatele Ungariei, din punctual meu de vedere. În 2007, această distanță s-a redus la maxim 10 ani. A fost un success colectiv, în urma căruia nu s-a construit nimic, a fost doar o fază de platou. România trebuie să conteze mai mult în UE, dar nu are obiective naționale setate.Vreți să spuneți că nu are un proiect de țară?Da, nu are un proiect de țară, 3-4 milioane de români au emigrat și statul nu a făcut nimic, nu să-i împiedice, ca în comunism, dar statul putea să înțeleagă că emigrația masivă e un dezastru pentru coeziunea socială a României. Statul român s-a gândit doar că a scăpat de șomeri pentru zeci de ani, dar în același timp, nu s-a gândit că a contribuit la un dezastru social: zeci de mii de copii cresc fără părinți. E un dezastru cunoscut. României îi trebuie un proiect de țară.Prin comparație, Viktor Orban a vorbit de mai multe ori despre posibilitatea dezvoltării Bazinului Carpatic împreună cu statele din zonă. Și când vorbește despre această regiune, se referă la spațiul pe care îl administra Budapesta înainte de 1918. Este în discuție, credeți, un spațiu economic, cultural, spiritual în care Ungaria vrea să fie lider?Da, este un proiect evident și afirmat. Nu este un secret. E un proiect legitim. Ce fac multinaționalele din Europa de Est? Caută oportunități în state mai puțin dezvoltate. Când Germania a venit să investească în Est, după 1990, s-a bazat pe rețelele formate din etnicii germani. Din perspectivă ungară, eu vorbesc acum din Budapesta, acest proiect e foarte ambițios, este bine conturat din punctul de vedere al infrastructurii, dar are o inconsistență: nici Ungaria nu are un proiect de coeziune socială internă. Dacă vrei o integrare regională, dacă vrei o supremație regională în spațiul care cuprinde părți din Croația, Slovacia, Voivodina, Transilvania, care au fost părți ale fostului Imperiu Austro-Ungar, trebuie să-ți rezolvi problemele tale interne. Ungaria nu e mult mai bogată față de cum era acum 10 ani, în termeni de Produs Intern Brut. Dacă Viktor Orban ar fi rezolvat această problemă ar fi avut legitimitatea necesară  să facă programe de dezvoltare pentru semiperiferiile de la granița Ungariei. Ungaria are însă în interior zone sărace, mai ales în Est spre Ucraina și are mai mult de un milion de romi pe care nu a reușit să-i integreze. Orice program de dezvoltare regională, precum și construirea unei supremații regionale trebuie precedate de un program de dezvoltare internă. Cetățenii din Ungaria sunt și ei destul de deziluzionați, aproape ca în România, numai că în Ungaria există Viktor Orban și un sistem statal mai solid și mai autoritar. E o iluzie că Ungaria poate reface Imperiul Austro-Ungar cu centrul la Budapesta. Ungaria și-a pierdut poziția în clasamentul dezvoltării, Slovacia a întrecut-o la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, la fel și Polonia, iar România se apropie tot mai mult.În perioada regimului comunist, Moscova avea un interes direct în ceea ce dvs. numiți „teritorializarea” Regiunii Autonome Maghiare. Ar fi putut fi proiectul unei enclave după exemplele folosite de URSS în Asia Centrală sau în Caucaz?Nu cred că Stalin a avut pentru România proiectul unei enclave. A vrut să creeze un echilibru al terorii pentru toate naționalitățile în ideea evitării conflictului. Între liderii români și cei maghiari din România s-a ajuns la un compromis, de pildă, ungurii din România nu vor fi strămutați în Ungaria, cum s-a întâmplat în alte state, în Polonia, în Cehoslovacia, în Iugoslavia. Minoritatea maghiară putea rămâne în Transilvania, dar cu o condiție: acceptarea imediată a noilor realități, nu doar granița trasată după Tratatul de la Trianon, ci și noul regim politic. Stalin, în 1952, când s-a creat Regiunea Autonomă Maghiară, a instituționalizat acest compromis.Credeți că Transilvania a fost sau este încă un punct important pentru Rusia în geopolitica regională?Da, a fost un moment în anii 45-50, poate și mai târziu, dar nu avem documentele sovietice la îndemână, pentru anii 70-80, în care cartea Transilvaniei a fost jucată de Moscova, iar populația a fost instrumentalizată cu logica lui divide et impera. Regiunea Autonomă Maghiară a avut succes printre maghiari fiindcă a garantat pacea, o viață cotidiană, nu fără conflicte etnice, fiindcă eu am documentat pentru cartea mea multe micro-conflicte etnice, ci fără război social. Să nu uităm că până în anii 50, această regiune traversase 30 de ani de instabilitate etnică, economică și socială.Rusia poate folosi și în continuare această tactică divide et impera cu Transilvania, un spațiu unde suveranitatea României e pusă la încercare de investițiile Ungariei?Poate. După 1990, eu am impresia că, Vestul nu a înțeles că nu vor dispărea conflictele etnice din regiunea Europei de Est, nu a înțeles consecințele majore ale prăbușirii URSS, nu a înțeles conflictele din Iugoslavia. Vladimir Putin a înțeles, însă, ce înseamnă pentru oamenii obișnuiți, problema identității naționale și sociale și a utilizat această înțelegere în spațiul balcanic și în statele baltice, unde a folosit populația rusă din diaspora. Niște încercări au fost și în România, dar aici avem un avantaj, în ultima sută de ani nu s-a întâmplat niciodată până acum ca Ungaria și România să fie aliați pe plan economic și politic în UE și militar în NATO. Acest lucru nu trebuie uitat, pentru că e ceea ce ne poate feri de conflictele de tipul celor din Ucraina sau din fosta Iugoslavie. Vladimir Putin înțelege că în Ținutul Secuiesc este un potențial, ca în Abhazia sau în alte enclave, dar că acest potențial nu poate fi exploatat: nici populația maghiară nu s-ar lăsa provocată. Conflictele româno-maghiare din secolul XX au fost dure din punct de vedere simbolic, au fost mutual exclusive, dar au fost foarte rar violențe, în sensul în care s-au întâmplat lucrurile în spațiul post-sovietic sau balcanic, cu masacre în masă, susținute de o parte a populației. Astfel de lucruri nu s-au întâmplat niciodată în Transilvania, nu au fost niciodată carnagii sau genocide. Cred că populația de aici a înțeles nevoia compromisului dintre iubirea și ura, care duce la violență.Proveniți dintr-o familie mixtă, mama dvs. este maghiară, tatăl italian, ați crescut și ați fost educat în Italia, dar vorbiți foarte bine românește. Când și cum ați învățat?Am învățat limba română în România, pentru mine și pentru orice italian e mai simplu. A fost ceva firesc, pentru că am făcut cercetări în România și am vrut să am o experiență directă cu România. N-am avut nicio relație directă cu Transilvania, până când nu am întâlnit-o pe soția mea, care este născută în Tg. Mureș. Așa am început să explorez mai serios și județele secuiești.Politicienii români, puterea de la București par să aibă încă temeri și neîncrederi legate de Ținutul Secuiesc și în general față de comunitatea maghiară din Transilvania. Se mai vorbeșste uneori chiar de pierderea Ardealului. Totuși aceste frici nu se transformă în altceva, ci rămân doar la nivel propagandistic. Cum vedeți aceste temeri?Nu este o problemă de securitate, știm toți că județele secuiești sunt pline de ofițeri de armată și de securitate. E zona cea mai securizată din țară, știm toți. E și o dificultate, dacă trebuie să recurgi la Armată și la SRI pentru a securiza o zonă în care nu se produce nimic. Eu am altă problemă în acest moment: campania vaccinării a eșuat complet în județele secuiești, mai mult decât în restul Transilvaniei. Nu avem nicio explicație, mai ales că populația locală se uită la televiziunile ungurești, unde nu se face campanie antivaccin. Cine face campanie antivaccin? BOR, rețelele sociale românești. Mă uit că prietenii mei din Transilvania răspândesc tot felul de informații false preluate din rețelele sociale românești. Lumea maghiară din secuime are contacte rare cu lumea românească. Mulți dintre ei vorbesc românește mai rău decât mine, dar folosesc argumentele conspiraționiste răspândite în limba română. Cred că avem de-a face cu o chestiune de aculturație. Zonele secuiești sunt cele mai înapoiate din punct de vedere economic, social, cultural. E un eșec al statului român care nu a reușit să integreze secuimea într-un proiect de țară, dar este un eșec și pentru elitele maghiare locale. După 2000, primarii au primit bani și putere. Potrivit legii, România are un nivel de autonomie locală mai dezvoltat decât în Ungaria. Este vorba și despre un eșec cultural. Sunt sate în care nu e vaccinat nimeni, cei vaccinați sunt priviți cu suspiciune. E interesant, fiindcă cei de aici ar fi trebuit să fie influențați de mesajele din Budapesta, mesajele oficiale, pentru că Viktor Orban spune mereu că oamenii trebuie să se vaccineze. În Ungaria rata vaccinării e de peste 70%, în secuime este de 20-30%. Acest eșec este deopotrivă al elitelor maghiare și române. Nu cred că secuii sunt acum mai proști decât erau acum 20 de ani, dar nu mai au încredere în politica oficială, în mass-media serioase, în intelectuali și atunci caută explicații alternative. Așa se ajunge că maghiari din secuime cad de acord asupra acestor subiecte cu cei din AUR, care sunt naționaliști și anti-maghiari. Este un nou naționalism. Este un fenomen nou, nu ca în anii 90, când românii și maghiarii au construit două fonturi. Avem un teritoriu subdezvoltat în care oamenii nu mai cred în progres, în știință, într-un viitor viabil, arată strictsecret.roCitește dezvăluirile și analizele Strictsecret.ro AICI.       

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Prin Oras

„Morile” revin în Canalul Morii, lângă Parcul Rozelor. Roțile de apă sunt montate în zona gradenelor

Anamaria Ioana

Published

on

Muncitorii instalează roțile direct în apă, în dreptul gradenelor de lângă Parcul Rozelor. Amenajarea a fost gândită pentru ca cei mici să se poată juca la marginea canalului și să vadă cum curentul pune roțile în mișcare.

Canalul Morii își recapătă, într-o formă adaptată parcului de astăzi, un element care amintește de numele său. Roțile sunt amplasate chiar în albie, în zona treptelor amenajate spre apă. Potrivit grupului civic Someșul Nostru, vizitatorii Parcului Rozelor ar putea vedea instalațiile montate încă din acest weekend. Someșul Nostru

Roțile de apă, gândite ca loc de joacă pentru copii

În discuțiile cu proiectanții, reprezentanții grupului civic au propus ca amenajarea să le ofere copiilor acces la apă pentru joacă, în condiții de siguranță. Ei au indicat zona gradenelor ca fiind potrivită pentru o astfel de intervenție, deoarece apa din canal este mai puțin adâncă decât cea din Someș. Proiectanții au preluat ideea și au amplasat roțile direct în apă.

În discuție a fost și o variantă mai ambițioasă. O propunere anterioară prevedea montarea unei mori care să folosească forța apei pentru a produce energie. Reprezentanții grupului spun că o asemenea instalație ar fi presupus costuri mai mari. Soluția aflată acum în lucru păstrează ideea roții puse în mișcare de curent și o folosește ca element de joacă.

O propunere similară pentru zona fostului ștrand municipal

Someșul Nostru a transmis recent, printr-o adresă oficială, o propunere de amenajare a unor mori de apă pentru copii și în zona fostului ștrand municipal. Pentru acel teren, grupul susține revenirea la funcțiunea de ștrand și se opune unei dezvoltări imobiliare.

În aceeași adresă sunt propuse două variante pentru zona vechiului bazin. Prima prevede amenajarea unui bazin de înot în aer liber, care ar readuce înotul în acel loc. A doua propune o fântână arteziană la nivelul solului, amenajată în conturul fostului bazin, unde copiii să se poată juca printre jeturile de apă.

Prin păstrarea conturului, forma vechiului bazin ar rămâne vizibilă chiar dacă locul ar primi o altă amenajare. Grupul civic descrie această idee drept o formă de „arheologie modernă”, prin care generațiile care nu au prins ștrandul deschis ar putea vedea unde se afla bazinul.

La Canalul Morii, montajul este deja în desfășurare. Pentru fostul ștrand municipal, bazinul în aer liber, fântâna și morile pentru copii sunt propuneri înaintate în contextul investiției preconizate.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Actualitate

Veste bună pentru clujeni: Restaurantul Memo 10 rămâne deschis și în 2027

Stefan Petre

Published

on

Restaurantul Memo 10 își va continua activitatea și după 1 ianuarie 2027, a anunțat primarul Emil Boc, după ce în presă au apărut informații despre o posibilă închidere a restaurantului de la începutul anului viitor.

Primarul a precizat că Primăria municipiului Cluj-Napoca nu a luat nicio decizie de închidere și nu a transmis nicio comunicare oficială în acest sens.

„Activitatea Restaurantului Memo 10 va continua și după 1 ianuarie 2027”, a transmis Emil Boc în mesajul publicat.

Este o veste binevenită pentru clujenii care obișnuiesc să ia masa la Memo 10 și care, după informațiile apărute în presă, se întrebau dacă restaurantul va mai fi deschis anul viitor.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Actualitate

Veste bună pentru locuitorii din Florești! Din 23 noiembrie, o nouă linie CTP va face legătura directă cu cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca

Stefan Petre

Published

on

Locuitorii din zona străzii Pădurii din Florești vor beneficia, începând de luni, 23 noiembrie 2026, de o nouă conexiune de transport public cu municipiul Cluj-Napoca. Linia metropolitană M28 devine operațională și va asigura legătura directă între strada Pădurii și cartierul Grigorescu.

Noua linie reprezintă o veste importantă pentru persoanele care locuiesc în această zonă a comunei Florești și care se deplasează frecvent spre Cluj-Napoca, fie pentru serviciu, școală, cumpărături sau alte activități zilnice.

Linia M28, o nouă alternativă de transport pentru floreșteni

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Florești, introducerea noii linii de transport public a fost posibilă după realizarea unor demersuri și lucrări necesare pentru asigurarea condițiilor de circulație în siguranță.

Astfel, începând de luni, 23 noiembrie, locuitorii din zona străzii Pădurii vor avea la dispoziție o conexiune directă cu cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca, fără a mai fi nevoiți să se deplaseze în alte zone ale comunei pentru a accesa această legătură de transport.

Noua rută ar putea reprezenta un avantaj important pentru navetiști și pentru familiile care depind de transportul public în activitățile de zi cu zi.

O legătură așteptată de locuitorii din zona străzii Pădurii

Extinderea transportului metropolitan este importantă pentru o comună precum Florești, unde numeroși locuitori se deplasează zilnic către Cluj-Napoca.

Prin introducerea liniei M28, zona străzii Pădurii va beneficia de o alternativă suplimentară la transportul cu autoturismul personal.

Noua conexiune ar putea contribui la simplificarea deplasărilor și la creșterea accesibilității transportului public pentru locuitorii din această parte a comunei.

De luni, 23 noiembrie, autobuzele M28 intră în circulație

Noua linie va asigura legătura:

Strada Pădurii, Florești – Cartierul Grigorescu, Cluj-Napoca.

Programul exact de circulație, frecvența autobuzelor și amplasarea stațiilor nu sunt precizate în anunțul transmis și urmează să fie consultate prin canalele oficiale CTP.

Punerea în funcțiune a liniei M28 marchează o nouă extindere a rețelei de transport public metropolitan, oferind locuitorilor din Florești o posibilitate suplimentară de deplasare către municipiul Cluj-Napoca.

Voi ce părere aveți despre introducerea liniei M28? Este această conexiune utilă pentru locuitorii din zona străzii Pădurii?

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Eveniment

Magia Crăciunului se întoarce la Cluj! Autobuzul de poveste, îmbrăcat în mii de lumini, îi așteaptă pe copii și părinți într-o călătorie de neuitat!

Diana Petrescu

Published

on

Imaginați-vă bucuria unui copil care urcă într-un autobuz uriaș, strălucitor, și descoperă orașul îmbrăcat în haine de sărbătoare! La Cluj-Napoca, magia Crăciunului nu se trăiește doar în povești, ci și într-o călătorie spectaculoasă, la bordul unui autobuz cu două etaje, decorat cu lumini, care va străbate orașul în cea mai frumoasă perioadă a anului.

Dragi părinți, pregătiți-vă să le oferiți celor mici o experiență specială! The Light Bus revine la Cluj-Napoca începând cu 27 noiembrie 2026, transformând o simplă plimbare cu autobuzul într-o aventură de iarnă, plină de lumină, emoție și amintiri frumoase.

Iar partea cea mai frumoasă? De această dată, întreaga familie poate descoperi târgurile de Crăciun ale orașului într-un mod cu totul aparte!

Un autobuz ca desprins din povești, care îi va fascina pe cei mici

Pentru un copil, Crăciunul înseamnă mai mult decât cadouri. Înseamnă luminițe, descoperiri, emoția așteptării și momentele petrecute alături de mama, tata sau bunici.

Iar The Light Bus promite tocmai o astfel de experiență.

Autobuzul supraetajat, cu o înălțime impresionantă de patru metri, va fi decorat cu lumini și va circula pe străzile Clujului, oferindu-le pasagerilor ocazia să admire atmosfera sărbătorilor dintr-o perspectivă diferită.

Imaginați-vă entuziasmul celor mici atunci când vor urca la etaj și vor privi pe geam orașul luminat! Clădirile, străzile și târgurile de Crăciun vor deveni decorul unei aventuri pe care copiii o vor putea povesti mult timp după încheierea sărbătorilor.

Nu este doar o plimbare cu autobuzul. Este o ocazie de a transforma o seară obișnuită de iarnă într-o amintire de familie.

O călătorie printre târgurile de Crăciun din Cluj-Napoca

Anul acesta, The Light Bus revine cu un traseu nou, conceput pentru a conecta târgurile de Crăciun din oraș.

Mai mult, călătorii vor fi însoțiți de ghizii Cluj Guided Tours, care vor transforma plimbarea într-un tur ghidat, inspirat de experiențele turistice organizate în marile capitale europene.

Astfel, părinții și copiii vor putea admira atmosfera festivă și vor descoperi împreună o altă față a Clujului, într-o perioadă în care orașul se pregătește pentru cele mai îndrăgite sărbători.

17 zile în care magia Crăciunului călătorește prin Cluj

The Light Bus va circula în perioada 27 noiembrie – 13 decembrie 2026, în cadrul festivalului Lights On România, ajuns la cea de-a noua ediție.

Festivalul va aduce în oraș și instalații artistice spectaculoase, experiențe luminoase și evenimente culturale, transformând Clujul într-un loc numai bun pentru plimbări de seară alături de cei dragi.

Este perioada perfectă pentru o ieșire în familie, pentru fotografii frumoase și pentru a descoperi împreună atmosfera sărbătorilor.

Cât costă biletele pentru autobuzul de Crăciun?

Organizatorii au anunțat următoarele tarife pentru tururile ghidate:

Adulți

65 lei

Copii peste 6 ani

35 lei

Seniori peste 65 de ani

35 lei

Biletele au fost anunțate spre vânzare începând cu 16 noiembrie 2026, prin platforma oficială a festivalului. Pentru copiii de 6 ani sau mai mici, condițiile și tariful trebuie verificate înainte de rezervare, deoarece informațiile publicate pentru ediția 2026 nu precizează această categorie.

Bilete și informații oficiale: The Light Bus – Lights On România

Dragi părinți, unele dintre cele mai frumoase cadouri nu se pun sub brad!

Peste ani, copiii poate nu își vor mai aminti fiecare jucărie primită de Crăciun. Dar își pot aminti seara în care au urcat pentru prima dată într-un autobuz uriaș, plin de lumini, ținându-și părinții de mână și privind fascinați orașul strălucitor.

Își pot aminti râsetele, fotografiile făcute împreună și bucuria unei seri în care toată familia a fost prezentă.

Pentru că magia adevărată a Crăciunului nu stă doar în luminițe, ci în ochii copiilor care le privesc cu uimire.

Așadar, dacă sunteți în căutarea unei activități speciale pentru cei mici în această iarnă, The Light Bus poate fi una dintre experiențele pe care merită să le treceți pe lista familiei.

Clujul se pregătește să strălucească. Iar cele mai frumoase povești de Crăciun sunt cele pe care le trăim împreună!

Bilete și informații oficiale: The Light Bus – Lights On România

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Premieră la Cluj-Napoca! Primul preot chinez al Bisericii Ortodoxe Române slujește într-o biserică din oraș

Stefania Heinz

Published

on

Un moment deosebit pentru comunitatea ortodoxă din Cluj-Napoca a atras atenția pe rețelele de socializare. Dionisie Kenan Wang, prezentat drept primul preot chinez al Bisericii Ortodoxe Române, a fost surprins slujind într-o biserică din municipiu. Imaginile au devenit virale pe TikTok, stârnind interesul a zeci de mii de persoane.

În videoclipul publicat de Antonio Miclea, preotul apare în interiorul unei biserici ortodoxe, îmbrăcat în veșminte liturgice aurii, în fața unui iconostas impresionant, înconjurat de picturi religioase și elemente tradiționale ale artei bisericești.

Imaginile surprind o întâlnire aparte între două culturi diferite, unite prin aceeași credință.

Un preot chinez în inima Transilvaniei

Prezența părintelui Dionisie Kenan Wang la Cluj-Napoca reprezintă un moment interesant pentru comunitatea ortodoxă locală și evidențiază caracterul universal al credinței creștine.

Deși Ortodoxia este asociată în România cu tradițiile și istoria poporului român, aceasta depășește granițele geografice și culturale, reunind credincioși din numeroase țări ale lumii.

Imaginea unui preot de origine chineză slujind într-o biserică ortodoxă din Transilvania ilustrează tocmai această diversitate.

Videoclipul a devenit viral pe TikTok

Materialul distribuit pe contul lui Antonio Miclea a atras o atenție considerabilă în mediul online.

La momentul capturii de ecran, videoclipul înregistra:

  • Peste 75.000 de aprecieri
  • Peste 1.500 de comentarii
  • Aproximativ 45.500 de distribuiri
  • Peste 6.400 de salvări

Aceste cifre arată interesul ridicat al publicului pentru o apariție mai puțin obișnuită în peisajul religios românesc.

Cluj-Napoca, locul unde culturile și tradițiile se întâlnesc

Cunoscut pentru diversitatea sa culturală și religioasă, Cluj-Napoca continuă să fie un oraș în care tradițiile locale se întâlnesc cu influențe din întreaga lume.

Prezența unui preot chinez în cadrul unei slujbe ortodoxe oferă o imagine simbolică a acestei deschideri și amintește că spiritualitatea poate construi punți între oameni, indiferent de naționalitate, limbă sau origine.

Un moment care demonstrează că, dincolo de diferențele culturale, credința poate deveni un limbaj comun.

Sursa imaginii: TikTok – Antonio Miclea.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era