Connect with us

Prin Oras

STRICT SECRET: Potlogăria Bolloga. Profesorul Daniel Cocan, specialist în piscicultură și acvacultură la USAMV Cluj: „Ovidiu Oltean minte cu nerușinare, afirmând că are certificare ecologică pentru pești”

Alex Campian

Published

on

STRICT SECRET: Potlogăria Bolloga. Profesorul Daniel Cocan, specialist în piscicultură și acvacultură la USAMV Cluj: „Ovidiu Oltean minte cu nerușinare, afirmând că are certificare ecologică pentru pești”

E haos la Cluj, instituțiile statului nu știu ce să facă cu un patron care minte folosind fraudulos eticheta de “ecologic”, dezvăluie strictsecret.ro.Păstrăvăria Bolloga din județul Cluj era cunoscută până mai ieri, până la publicarea anchetei mele pe Strict Secret, drept singură păstrăvărie ecologică din România. Asta se întâmpla pentru că patronii ei, Ovidiu și Vasilena Oltean își plăteau articole laudative în presa națională și „împingeau” în spațiul public minciuni de marketing.În ancheta de ieri, am demonstrat clar câteva aspecte:că păstrăvăria Bolloga Nu e certificată ecologic și că folosește fraudulos această etichetăcă păstrăvăria Bolloga nu ar putea niciodată îndeplini toate standardele ecologice decât dacă inspectorii certificatori ar fi corupțică păstrăvăria Bolloga își minte consumatorii pretinzând că produce singură peștele în locație, când colo, cumpără pește de la alte păstrăvăriică jegul domnește în spațiile de producție ale păstrăvăriei, în total dispreț față de normele de igienăcă patronul Ovidiu Oltean și-a pus angajații să arunce mizeria rezultată în urmă eviscerării a mii de pești fie în apa râului Henț, fie să o îngroape în pământ, dovedind lipsă de respect față de naturăClujul a fost serios zdruncinat de ancheta Strict Secret. De la bogații Clujului la mame care își hrăneau pruncii cu ceea ce credeau ele că e pește ecologic, cu toții și-au dat seama că au fost trași pe sfoară.„Antreprenoarea” Vasilena Oltean și-a șters contul de Facebook și și-a pus pe privat Instagramul.Cititorii noștri au început să investigheze și ei, pe cont propriu, ce se întâmplă cu păstrăvăria Bolloga. Oamenii au fost impresionați și de mărturia tatălui patronului, Liviu Oltean, trebuie să recunoaștem una șocantă. Apoi și-au dat seama că am avut dreptate când am afirmat că soții Oltean au construit o mașinărie de minciuni in care au atras presa, artiști și vedete, ba chiar și politicieni precum europarlamentarul clujean, Daniel Buda, cel care a pus „botul” la blabla-urile familiei Oltean.Pe grupurile de facebook, de la mămici îngrijorate la prieteni ai familiei Oltean, cu toții și-au dat cu părerea, ca și cum ar fi niște specialiști în piscicultură și acvacultură, m-au înjurat ca ziarist, ba chiar au insinuat că am fost plătit de concurență să „atac” sau că nu am primit „destulă” publicitate. Asta se întâmplă mai mereu când scriu anchete care șochează prin dezvăluirile făcute.Singura mea surpriză a fost astăzi lipsa de reacție a autorităților.Cristian Nicula (foto jos), șeful OPC Cluj, nu s-a autosesizat, deși era treaba lui să o facă. Așa e domnul Nicula, numai dacă primește un șut în fund de la șefi se năpustește, altfel, agenții economici își bat joc de el și îl trimit la plimbare.A venit însă momentul să spulberăm orice umbră de îndoială în ceea ce privește FRAUDA comercială de la Păstrăvăria Bolloga. Vă prezint în cele de mai jos părerile unui SPECIALIST, și nu ale unui oarecare, ci ale conf.dr Daniel Cocan, specialist în acvacultură și piscicultură la USAMV Cluj, cel care cunoaște cel mai bine nu numai păstrăvăria Bolloga și ce se întâmplă acolo, dar și care sunt standardele pe care ar fi trebuit să le îndeplinească Oltean.Profesorul Daniel Cocan e ferm în afirmații, îl consideră pe Ovidiu Oltean un țepar și crede că minciuna lui Oltean de a pretinde că păstrăvăria Bolloga e ecologică pune în pericol sănătatea consumatorilor. Citiți cu atenție interviul și trageți singuri concluziile.SPECIALISTUL ARE CUVÂNTUL: Oltean face lucruri grave și ilegaleLiviu Alexa: Dragii mei, am publicat ieri o anchetă care a stârnit multă vâlvă despre un caz din județul Cluj, sigur, care poate fi însă extrapolat foarte ușor la nivel național. Este vorba despre Păstrăvăria Bologa, o păstrăvărie pretins ecologică, eu i-am spus „potlogăria” Bologa, fiindcă așa cum am demonstrat în ancheta mea, niciuna dintre afirmațiile astea, de exemplu cum că ar îndeplini standardele unei păstrăvării ecologice, sau că ar avea respectul față de consumatori, nu se susțin prin argumente. Întâmplător sau nu, Păstrăvăria Bologa și-a construit o imagine națională prin tot felul de articole plătite în presa din București, desigur că pe bani joacă motanii și soarecii, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să punem botul la genul ăsta de marketing deșănțat. Și v-am spus, totul a început cu mărturia șocantă a tatălui patronului. E foarte rar și în meseria mea să vezi că un tată se îndreaptă împotriva copilului, dar de dimineață am primit un e-mail de la nu fitecine, ci de la domnul Cocan, Daniel Cocan, care este conferențiar doctor pe specializarea piscicultură și acvacultură chiar la reputata USAMV. Sigur că domnul Cocan ar fi putut să vorbească ieri sau alaltăieri despre asta din punctul de vedere al… Din punctul de vedere al unui specialist, dar dumnealui, pe lângă faptul că este specialist, culmea, a și interacționat cu Ovidiu Oltean, patronul Păstrăvăriei Bologa. Vom afla chiar de la dumnealui în ce sens. Vă salut, domnule profesor!Daniel Cocan: Bună ziua!Liviu Alexa: Da. Ați citit articolul ieri, nu?Daniel Cocan: L-am citit azi dimineață. Sincer vă spun, de dimineață  îmi tot bâzâie telefonul, tot soiul de prieteni, amici și foști studenți îmi trimit link-uri pe WhatsApp și pe Messenger: uite ce scrie Ziar de Cluj. Și, așa cum ați spus și dumneavoastră, cred că dacă tătăl lui nu ar fi spus nimic, nu aș fi intervenit. Dar, în momentul în care tata te acuză de așa ceva, e grav.Și individul ăsta face mult mai multe lucruri ilegale și grave. O dată, lăsând reclama de o parte, că aia și-o face fiecare cum și-o face, e dreptul lor până la urmă, certificarea ecologică înseamnă mult mai mult decât o hrană certificată ecologic.În primul rând, trebuie să asiguri niște condiții de mediu corespunzătoare, anumite tratamente pe care le faci trebuie să fie specifice, să folosești niște dezinfectanți sau substanțe antiparazitare, certificate, de asemenea, ecologic. Ori, sursa de alimentare cu apă, din păcate, nu e chiar ecologică, pentru că trece prin câteva localități și nu toate localitățile au stații de epurare așa cum trebuie. Dar, problema e alta.Problema e că acest individ minte cu nerușinare afirmând că are certificare ecologică pentru pești. El nu a făcut niciodată un ciclu de producție complet. Pornind de la reproducție, asta ar însemna să aibă reproducători, bazine cu reproducători, incubație, stații de incubație, eclozare, stație de creștere, predezvoltare largă puiet care vin ș.a.m.d. și până la comercializare. Pe urmă, o certificare ecologică presupune foarte mulți pași și o durată de timp destul de lungă. El nu are așa ceva.Așa că, nu că pun sub semnul întrebării, eu zic și afirm cu tărie că ce vinde el acolo e o porcărie. Nici măcar păstrăv normal nu e. Pentru că, da, din sursele mele, știu că nu produce păstrăv acolo. Toți avem un Google Maps ș.a.m.d. Și de multe ori m-am uitat eu ce are el pe-acolo. De multe ori bazinele alea sunt goale. Ori, un ciclu de producție la păstrăv durează și până la 2 ani de zile în sistemul pe care-l are el acolo. Deci, e clar că aduce pești din altă parte și așa cum spunea tatăl lui, pentru că m-am uitat foarte atent… Omul, în vârstă cum e, și am înțeles că nici nu are pregătire în domeniul biologiei, zicea foarte bine: dacă el tot aduce pești ba de la o păstrăvărie, ba de la alta, inevitabilul se produce. Apar boli acolo. Când apar boli, trebuie să faci tratamente. Când faci tratamente, nu mai poți vorbi despre un păstrăv ecologic.Liviu Alexa: Eu vreau să vă întreb. Două aspecte voiam să le discutăm. Ați văzut pozele din interior, fotografiile cu mizeria aia din spațiul de producție sau ce-o fi el?Daniel Cocan: Nu, nu m-am uitat, vreau să vă spun că nici măcar n-am călcat în păstrăvăria lui, cu toate că eu sunt cel care i-a făcut studiul de fezabilitate atunci când a accesat fondurile europene.Liviu Alexa: Asta nu știam, în ce an se întâmpla asta?Daniel Cocan: Dacă nu mă înșel, cred că în 2013. Cred că în 2013, era pe vremea când eu eram asistent și, ca tot omul, să mai fac un ban pe lângă, mi-am făcut și eu o autorizație din asta, o persoană fizică autorizată în domeniul pisciculturii și m-am ocupat de mai multe păstrăvării, în general de aici, din Transilvania, pentru implementare de proiecte pe fonduri europene și construcție de păstrăvării, ca inginer piscicultor, ca specialist în acvacultură, ca tehnolog. Lui i-am făcut acest studiu de fezabilitate, nu mi-a plătit niciun leu din contractul pe care-l aveam. Ba mai mult, a venit ulterior, la câteva luni, și mi-a prezentat un contract de colaborare cu semnătura mea falsificată. Atenție, vorbim de fonduri europene. Cred că dacă caut bine, contractul respectiv, îl am și acum prin birou, dar trebuie să-mi răscolesc bine sertarele.Liviu Alexa: Căutați-l și dați-mi-l și mie, poate iese și de-un dosar penal. Dacă-l găsiți, vă rog să mi-l transmiteți.Daniel Cocan: Eu chiar nu am intenții de-astea de dosare penale, dar aș vrea ca omul să se liniștească și să-și vadă de treaba lui.Liviu Alexa: Știți cum zice legea? Dacă știi o infracțiune și o tolerezi, ești părtaș la ea. Asta este, să se descurce persoanele. Și după aceea ce s-a întâmplat cu acest studiu? El a folosit studiul dumneavoastră pe care nu a dat niciun ban și și-a luat bănuții din fonduri europene. Cât știți că era suma?Daniel Cocan: A câștigat până la urmă proiectul. Proiectul era undeva în jurul a 100.000 de euro, dacă nu mă înșel… A câștigat proiectul, i-a fost finanțat, până la urmă, dar fiindcă legislația îl obliga pe fonduri europene să aibă angajat un specialist pe acvacultură, că acel contract l-a falsificat cu mine… Și tot a fost scandal cu el… Până la urmă a renunțat la mine. Că ăsta a fost și motivul pentru care eu am încercat să termin cu el. Și-a angajat pe altcineva. Nu știu cum a scos-o până la urmă la capăt, cert e că eu nu m-am dus niciodată în păstrăvăria lui, că nu m-a interesat. Oricum, individul e unul extrem de dubios, că altfel nu pot să-i spun. Pentru că-n momentul în care am avut eu problemele cu el, am căutat și eu pe internet să văd totuși cine e individul ăsta… Am căutat mai târziu decât trebuia. Și-am dat de ceva cunoștință de-a lui, foști colegi de liceu și așa mai departe și mi-au spus, am vorbit cu ei la telefon, zice: „Ferește-te de el, că ăsta cu asta se ocupă. E țepar de meserie”. Știam, am aflat ulterior că a mai avut prin centrul Clujului ceva baruri sau așa ceva… Cluburi… Tot așa, în asociere cu cineva, toți ăia și-au pierdut banii până la urmă, or ajuns prin tribunale… Și probabil că ăsta a fost și motivul pentru care eu n-am mers mai departe. Am zis: dacă m-au lăsat în pace, să fie sănătos cu peștii lui, acolo… Dar văd că nu se astâmpără deloc. Mai nou aflu că se ocupă și cu găini ecologice, și cu alte minuni.Liviu Alexa: El în toate articolele din astea de marketing deșănțat susținea că a investit 700.000 de euro în păstrăvărie. Eu mă gândesc, cu mintea mea mică, de nespecialist, că la 700.000 de euro, dacă ar fi fost suma investită, chiar trebuia să aibă astăzi o păstrăvărie ecologică, după 8 ani de la înființare, nu?Daniel Cocan: La o astfel de sumă, de 700.000 de euro, conform calculelor de specialitate, el ar fi trebuit să aibă acolo păstrăvărie de aproximativ 70 de tone producție anuală. Ori el acolo nu cred că poate face nici 10 tone. Dar de fapt nu face nicio tonă.Liviu Alexa: Nicio tonă, că n-a produs niciodată… Mi-au confirmat mai mulți în acest sens… Că el cumpără. De ce este periculos să cumperi din mai multe surse? Pentru sănătatea oamenilor, pentru consumatori?Daniel Cocan: Ar trebui să vă țin un curs, dar nu o să vă țin un curs. Pe scurt, vă spun așa. Fiecare fermă piscicolă are un anumit specific în ceea ce privește condițiile de mediu: anumit PH al apei, temperatură, salinitate, și așa mai departe. Poți să aduci material biologic, înțelegând prin aceasta pești. Dar poți să aduci dintr-o fermă în care peștii par a fi sănătoși, frumoși, dar când i-ai mutat la tine în fermă, datorită unor condiții de mediu diferite, inclusiv furajare diferită, se pot dezvolta anumite forme de boală. Cu alte cuvinte, peștii sunt bolnavi și în ferma lor, din care provin, dar nu se manifestă boala acolo. Abia când îi aduci și dau de alte condiții de mediu și alte furaje, pot să dezvolte bolile respective. Acuma, sigur că doar nu suntem japonezi să mâncam carnea asta crudă. Prin tratament termic, cam orice boală de la pește nu e periculoasă pentru om, dar e periculoasă din punct de vedere etic. Adică, cum îți permiți tu să vinzi un pește bolnav, sau și dacă nu e bolnav, să pretinzi că-i ecologic, când el de fapt nu-i ecologic?! Eu cred că e o chestiune de etică profesională, până la urmă.Liviu Alexa: De asemenea, aș vrea să-mi relatați… Mi s-a spus că și tatăl lui, și angajații, spuneau că materialul biologic rezultat din eviscerare, era aruncat în apa râului sau îngropat în pământ. Adică, lucruri de o gravitate incredibilă. Cum le comentați? Cum ar trebui să fie din punct de vedere ecologic, dacă ar fi?Daniel Cocan: Un pic v-am auzit rău, dar cred că am înțeles ce ați vrut să mă întrebați. Referitor la deșeurile care rezultă în urma eviscerării. În primul rând, nu cred că are în autorizație prevăzută această activitate de eviscerare. El, eventual, are prevăzut în licența de acvacultură, eliberată, dacă o are, de Agenția Națională de Pescuit si Acvacultură, livrare de pește neeviscerat, vânzare de pește. Eviscerarea presupune dotarea cu anumite utilaje, spații și așa mai departe. Dacă o are, foarte bine, dar nu cred că o are. În urma eviscerării, rezultă viscere (intestine, stomac si așa mai departe, organe interne). În mod normal, el ar trebui să aibă un contract cu cei de la Protan, să aibă niște spații de depozitare în condiții frigorifice și, știu eu, o dată pe lună, cei de la Protan să vină să ridice acele deșeuri, pentru că sunt niște deșeuri rezultate în urma, putem să îi spunem, abatorizării, exact ca și la animalele de fermă, la porc, la vacă. Aceia să i le ridice, dar atenție, pentru acele servicii prestate de Protan, se plătesc niște bani, ori, nu cred că are el un contract cu Protan-ul pentru așa ceva. N-are voie nici sub o culoare să deverseze în apa râului resturile.Liviu Alexa: Ce instituții ar trebui să intervină acum pentru a amenda această fraudă? De exemplu, aspectul faptului că minte că este păstrăvărie ecologică, sub aspectul igienei. Bun, înțeleg că DSP, dar toată lumea zice: „Domnule, noi nu putem interveni, că nu știm, nu avem cum să verificăm dacă îndeplinește standarde ecologice”. Există o instituție care să zică: „Bă, gata, oprește-te că minți! Ești un fraudator, un escroc!”?Daniel Cocan: Din câte știu eu, e destul de greu de obținut un certificat de pește ecologic în România. Nu știu exact nici care este legislația. Trebuie să recunosc lucrul ăsta, dar știu că sunt niște firme specializate care eliberează astfel de certificate, dar repet, procedura asta durează câțiva ani de zile până când tu primești acel certificat. Sunt câteva firme private. Nu cunosc exact care-i procedura de obținere a acestui certificat de produs ecologic, dar, așa cum ați spus și dumneavoastră, probabil că Direcția Sanitar-Veterinară ar trebui să intervină acolo, probabil Protecția Consumatorului, pentru că atâta timp cât tu minți (adică spui că vinzi pește ecologic și el de fapt nu e), e un afront adus consumatorului, până la urmă.Liviu Alexa: Exact!Daniel Cocan: Mă gândesc eu că cei de la Protecția Consumatorului ar trebui să aibă specialiști pe domeniul ăsta, legat de certificare ecologică. E ca și cu normele de la mașini, Euro 5, Euro 6. Cumva, trebuie cineva să dovedească că produsul e ecologic sau nu e ecologic.Liviu Alexa: Mulțumesc, domnule profesor pentru intervenție! Vă doresc o zi minunată! 

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite