Sergiu Pașca, cercetător român de renume internațional, face istorie în domeniul științelor comportamentale la Universitatea Stanford din SUA. Născut pe 30 ianuarie 1982, la Aiud, absolvent al UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Pașca a devenit unul dintre cei mai respectați neurologi și profesori în domeniul bolilor neuropsihiatrice.

Stabilit în Statele Unite din 2009, a reușit la doar 31 de ani să își fondeze propriul laborator – Pasca Lab – la prestigioasa Universitate Stanford. Din 2014, conduce un grup de cercetare care explorează mecanismele celulare și moleculare ale tulburărilor neuropsihiatrice, inclusiv autismul.

De-a lungul carierei, a primit peste 20 de premii și distincții internaționale, fiind inclus în topul celor mai importante 10 realizări științifice mondiale din 2022, conform revistei The Week. În 2024, i-au fost acordate două dintre cele mai prestigioase distincții din domeniu: Schaller Award in Translational Neuroscience și ISSCR Momentum Award.

Tehnologia care aduce creierul uman în laborator

Pașca este pionierul unei tehnologii revoluționare care permite recrearea țesutului cerebral uman și a circuitelor neuronale în laborator. Folosind organoide și „asembloizi” – structuri complexe care imită funcțiile creierului – cercetătorul oferă oamenilor de știință acces fără precedent la procesele de dezvoltare cerebrală.

Metodele sale sunt folosite deja în peste 350 de laboratoare din lume, iar cercetările sale au deschis noi perspective pentru tratarea bolilor psihiatrice, a durerilor cronice și a unor afecțiuni neurologice grave.

De la primul pacient cu autism la studii clinice revoluționare

Motivat de întâlnirea, în timpul studenției, cu un copil diagnosticat cu autism, Pașca și-a dedicat cariera înțelegerii biologiei creierului uman. După aproape 15 ani de cercetare, a ajuns la etapa în care modelele cerebrale dezvoltate în laborator pot susține studii clinice reale.

În prezent, coordonează primul studiu clinic din lume pentru o tulburare psihiatrică – sindromul Timothy – realizat exclusiv pe modele cerebrale derivate din celule stem umane. Acest demers ar putea deveni cheia în descifrarea mecanismelor altor afecțiuni psihiatrice complexe.

„Ne aflăm într-un moment de cotitură. Tehnologiile pe care le dezvoltăm la Stanford sunt transformatoare și pot rescrie viitorul tratamentelor în psihiatrie”, spune Pașca.

Un lider academic de prestigiu

Pe lângă activitatea de cercetare, Sergiu Pașca este profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Facultatea de Medicină „Kenneth T. Norris Jr.” din cadrul Universității Stanford. Este director al Programului de organogeneză cerebrală „Bonnie Uytengsu and Family” și membru al unor centre de cercetare de elită, inclusiv Stanford Bio-X și Institutul de Neuroștiințe Wu Tsai.

De asemenea, este consilier onorific al ministrului educației din România, Daniel David, și un promotor activ al cooperării științifice internaționale.

Are doar 4 ani, dar viața lui Răzvan Cristea este o luptă continuă. Nu merge, nu vorbește, nu se joacă, nu râde ca ceilalți copii. În locul parcului și al grădiniței, copilăria lui se desfășoară între saloane de spital, centre de terapie și drumuri obositoare către medici specialiști.

Diagnosticul? Unul devastator: Sindromul Mowat-Wilson, o boală genetică rară, care îi afectează grav dezvoltarea. Este o boală care nu iartă și care pune la încercare nu doar trupul firav al lui Răzvan, ci și inima unei mame care nu renunță.

🔬 O speranță dincolo de granițe: tratamentul revoluționar din Mexic

O rază de speranță vine de la mii de kilometri distanță: în Mexic, o tehnologie inovatoare numită Cytotron ar putea stimula regenerarea neuronală. Este poate singura șansă pentru Răzvan de a face primii pași, de a rosti primul cuvânt, de a trăi o viață cât mai apropiată de normal.

Costul acestei speranțe este însă uriaș: peste 55.000 de euro pentru tratament, transport, cazare. O sumă imposibilă pentru părinții lui Răzvan, dar o sumă accesibilă dacă ne unim.

👩‍👦 O mamă care nu renunță. Un copil care are nevoie de noi.

În prezent, Răzvan urmează o terapie de stimulare auditivă cerebrală în Belgia. Mama lui, Andreea, luptă neobosit. Nu cere minuni. Cere doar o șansă pentru copilul ei. O clipă de normalitate. Un „mamă” spus din inimă. Un pas, o privire, un zâmbet.

💌 Cum îl poți ajuta chiar acum pe Răzvan:

📲 Trimite un SMS cu textul RAZVAN la 8827 – donezi 2 euro. Poți trimite oricâte vrei.
🌐 Donează online: www.impreunapentrububu.ro/doneaza
🏢 Reprezinți o companie sau poți sprijini altfel? Scrie la: contact@impreunapentrububu.ro

🧩 Poți fi piesa lipsă din povestea lui

Este una dintre acele povești în care nu poți rămâne indiferent. Răzvan poate fi copilul oricăruia dintre noi. Și are nevoie urgentă de ajutor. Dacă astăzi alegi să trimiți un mesaj, să donezi sau să distribui, s-ar putea ca într-o zi să-l vezi mergând, vorbind, râzând. Și să știi că ai fost parte din această minune.

Nu-l lăsa singur în această luptă. Răzvan nu mai poate aștepta.

Clujul se pregătește să inaugureze la sfârșitul acestui an primul spital construit integral prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este vorba despre Centrul Regional de Boli Cerebrovasculare și Neurochirurgie, situat pe strada Louis Pasteur, care va deveni un reper important în tratamentul afecțiunilor neurovasculare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că acest centru, alături de Spitalul Județean de Urgență din Bistrița-Năsăud, vor fi date în folosință înainte de finalul anului 2025. Alte spitale din programul PNRR vor fi inaugurate în 2026, în perioada august-octombrie.

Detalii despre investiție și facilități

Proiectul a început în 2019 și a parcurs toate etapele necesare, inclusiv obținerea avizelor și autorizațiilor. Investiția totală se ridică la peste 230 milioane lei, iar lucrările sunt aproape de finalizare.

Clădirea include reabilitarea fostei Clinici de Medicina Muncii și construirea unui corp nou. Centrul va dispune de:

• 6 săli de operații modulare cu tehnologii avansate (neuronavigație, neurofiziologie, radiologie mobilă C-arm, intervenții endoscopice)

• Secția de Neurochirurgie cu 79 de paturi, inclusiv compartiment de neurochirurgie pediatrică

• Secția ATI cu 26 de paturi, terapie intensivă neurovasculară și pediatrică

• Centru de primire urgențe cu echipamente CT, RMN, angiografie multiplanară

• Sală hibrid multifuncțională pentru tratamente endovasculare complexe

• Laboratoare, săli de consultații, kinetoterapie, amfiteatru pentru educație medicală, spații pentru pacienți

Acest centru va permite tratamentul avansat al afecțiunilor cerebrovasculare, incluzând accidente vasculare cerebrale ischemice, anevrisme intracraniene și malformații vasculare.

Ministerul Sănătății: priorități și provocări

Alexandru Rogobete a subliniat că unele întârzieri în execuția proiectelor au fost cauzate de birocrație, dar a dat asigurări că fondurile PNRR pentru spitale nu vor fi pierdute. Constructorii au mărit echipele și au prelungit programul de lucru pentru a accelera finalizarea.