Personalul din cele opt centre deţine atestat sau instruire specifică domeniul în paliaţiei și va deservi pacienţi cu boli cronice progresive.
Centrele au fost înfiinţate la nivel naţional, în cadrul unui proiect care vizează dezvoltarea îngrijirilor paliative, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Proiectul s-a derulat în perioada 2020-2023 şi a beneficiat de un buget de 25 de milioane de lei. Cele opt centre pilot sunt în Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spitalul Municipal Vatra Dornei, Spitalul “Buna Vestire” Galaţi, Spitalul Municipal Turda, Spitalul “Pius Brînzeu” Timişoara, Spitalul Municipal Băileşti, Spitalul Municipal Curtea de Argeş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti.
Personalul medical din aceste centre va deservi pacienţi cu boli cronice progresive. Personalul din cele opt centre deţine atestat sau instruire specifică domeniul în paliaţiei şi include: un medic şi un asistent medical pentru ambulatoriu, doi medici şi patru asistenţi medicali pentru echipe de teren, un psiholog, un fizio/kinetoterapeut, un asistent social, un preot. Fiecare centru a fost dotat cu un autovehicul, cu mobilier medical şi de birou, echipament IT, dispozitive medicale, medicamente.
De asemenea, în cadrul aceluiaşi proiect au fost elaborate Planul Naţional de dezvoltare graduală a îngrijirilor la domiciliu şi Programul Naţional de dezvoltare a serviciilor de îngrijiri paliative în unităţi sanitare, ambulatoriu şi la domiciliu. Totodată, au fost instruite peste 800 de cadre medicale şi 100 de manageri din spitale publice de la nivel naţional, pentru acordarea îngrijirilor medicale paliative şi la domiciliu.
Prezent marţi la conferinţa prilejuită de finalizarea proiectului, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că în prezent nevoile de îngrijiri paliative sunt satisfăcute “doar într-o proporţie de, probabil, 15%”. El a menţionat că de acest tip de îngrijire au nevoie pacienţii cu boli cronice, oferind exemplul persoanelor bolnave de cancer, dar şi al celor cu boli neurologice sau autoimune.
“Noi am făcut un pas important, cred eu, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care este şi ea parte a acestui proiect, în sensul că paturile care fac obiectul grijilor paliative nu mai fac parte din numărul total de paturi aprobat în România şi cred că acesta este un lucru foarte important, pentru că dă multora posibilitatea să dezvolte astfel de proiecte. Avem foarte multe cereri la Ministerul Sănătăţii, la Direcţia de structuri sanitare, inclusiv din partea unor culte religioase, care dezvoltă astfel de centre în toată ţara. Noi îi încurajăm să o facă. Sigur că, dincolo de dezvoltarea centrelor, e o problemă legată de cei care lucrează în aceste centre, care trebuie să fie pregătiţi, şi din punct de vedere profesional, şi din punct de vedere psihologic şi din multe alte puncte de vedere, pentru că pacientul aflat într-o stare critică, terminală, de multe ori are nevoie de o abordare care să îi uşureze suferinţa, nu numai din punct de vedere medical, ci şi din punct de vedere uman”, a spus Rafila, potrivit Agerpres.
Ministrul a menţionat că în cadrul proiectului au fost instruite aproximativ 800 de persoane şi şi-a exprimat convingerea că vor trebuie organizate şi pe viitor astfel de sesiuni de pregătire. Potrivit lui Rafila, proiectul “pune bazele dezvoltării” sistemului de îngrijiri paliative şi de îngrijiri la domiciliu.
“Acest tip de îngrijiri, la domiciliu, oferă un acces la servicii medicale de care mulţi oameni au nevoie şi care e un model foarte bine dezvoltat în Uniunea Europeană. Şi în România luase la un moment dat avânt, dar a fost un incident acum câţiva ani, când unii au confundat îngrijirile la domiciliu cu nevoia de a câştiga bani fără muncă. E clar că putem să progresăm. Cred că se fac progrese, eu simt că se întâmplă multe lucruri, nu numai în zona investiţională, în zona resurselor umane, a organizării sistemului de sănătate, fie că discutăm de oncologie, de paliaţie, de îngrijiri la domiciliu. De curând am aprobat un document tehnic legat de planul de îngrijiri paliative din România şi proiectul care se încheie acum a contribuit mult la elaborarea acestui document programatic”, a spus ministrul.
Ministrul şi-a exprimat speranţa ca Programul Naţional de Îngrijiri Paliative, sub conducerea CNAS, să fie activ din anul 2024.
“Este clar că anul 2024 trebuie să fie anul de început al acestui program, pentru că nu avem timp să aşteptăm. Şi asta este o declaraţie responsabilă, nu demagogică, cum am auzit de foarte multe ori, în ultima vreme”, a spus Rafila.
Partenerii Ministrului Sănătăţii în proiect au fost: CNAS, Fundaţia Hospice Casa Speranţei, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate.
Source link