Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, consideră că în ceea ce priveşte mita oferită în spitale există şi o problemă “de educaţie” şi, ca urmare, ar putea fi introduse cursuri în acest sens pentru medici şi asistenţi.
Potrivit ministrului, mai multe categorii de personal medical sunt “beneficiarii” acestor plăţi informale.
“Eu cred că este şi o problemă de educaţie. Acesta este un prim lucru pe care putem să îl facem. Sper să existe deschidere şi la nivelul Colegiului Medicilor din România din acest punct de vedere să dezvoltăm, şi aici o să avem nevoie de foarte mult suport, o curriculă astfel încât toţi medicii, toţi asistenţii medicali periodic să poată să facă un curs de educaţie în acest sens”, a declarat Alexandru Rafila, vineri, în cadrul dezbaterii CMMB.
“Până la urmă, sunt nişte chestiuni de natură etică, morală prin faptul că un medic sau un asistent medical primeşte bani de la un pacient, (…) dincolo de fapta care este penală”, a completat ministrul, citat de Agerpres.
Unul dintre efectele mitei este discriminarea pacienţilor, cei care oferă mită fiind mai bine îngrijiţi decât cei care nu oferă, potrivit ministrului, care a anunțat că Ministerul Sănătăţii ar putea pune la punct un mecanism care să verifice modul în care sunt acordate serviciile medicale.
“Ceea ce putem face la nivelul Ministrul Sănătăţii este doar o chestiune care pune la punct un mecanism care verifică modul în care sunt acordate serviciile medicale. (…) Şi condiţionarea unui act medical de primirea unor foloase necuvenite înseamnă de fapt un refuz de a-ţi face meseria şi acolo există în alte ţări un soi de auditori clinici. Adică, nişte persoane care funcţionează în instituţii, în spitale, pot fi şi incognito şi care verifică în permanenţă dacă serviciile medicale sunt acordate aşa cum trebuie”, a afirmat Alexandru Rafila.
Una dintre soluțiile propuse a fost “depersonalizarea” relaţiei între pacient şi medic.
“Trebuie depersonalizarea relaţiei între pacient şi un anumit medic din spital. Adică tu vii să obţii serviciul medical la spital, nu la un anumit medic din spital”, a mai spus ministrul Sănătăţii.
La aceeași dezbatere, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB), prof. univ. dr.ș Cătălina Poiană, a cerut implicarea instituţiilor publice şi a managerilor pentru a combate corupția din spitale, care dăunează corpului medical în ansamblu și medicilor onești.
“Majoritatea medicilor sunt oameni cinstiţi, care îşi desfăşoară activitatea onest. Orice element de acest gen riscă să alunge o umbră asupra întregului corp medical. (…) Medicul trebuie să asigure îngrijiri de sănătate pacientului fără să condiţioneze, fără să primească foloase necuvenite. Medicii care îşi fac datoria merită respect”, a afirmat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
“Instituţiile publice şi managerii de spitale trebuie să vegheze ca actul medical în acele instituţii să se desfăşoare corect, începând de la intrarea pacientului în instituţia medicală, şi atunci când există derapaje acestea trebuie sancţionate de fiecare, în sfera prerogativelor pe care le are”, a completat președintele CMMB.
Source link