În 2022, aproximativ 58% dintre adulţii români erau în evidenţe cu suprapondere, cu doar două procente sub media Uniunii Europene, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
În timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că în anii următori obezitatea va duce la mai multe cazuri de cancer prevenibile decât fumatul, efectele se resimt deja atât în starea de sănătate a populaţiei, cât şi în pierderile financiare asociate costurilor directe şi indirecte.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2022, aproximativ 58% dintre adulţii români erau în evidenţe cu suprapondere, cu doar două procente sub media Uniunii Europene. Din rândul românilor supraponderali, mai bine de 11% sunt obezi, fapt ce le influenţează stilul de viaţă şi le restricţionează atât activităţile personale, cât şi pe cele profesionale.
Conform Mediafax, un studiu al cercetătorilor de la Harvard arată că angajaţii care suferă de obezitate lipsesc mai multe zile de la serviciu din cauza problemelor de sănătate decât angajaţii normoponderali. În plus, dau un randament mai scăzut la locul de muncă. Astfel, zilele de concediu medical se traduc în pierderi financiare atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, care rămân cu munca nefinalizată.
„Rezultatul analizei a peste 50 de cercetări globale estimează că, anual, costurile suplimentare per angajat ale angajatorilor (din cauza absenţei la locul de muncă) pot ajunge până la 5.132 dolari pentru angajatul supraponderal, iar pentru cel care suferă de obezitate pot ajunge până la 6.759 de dolari. În plus, atunci când vorbim despre nivelul scăzut de productivitate, pierderile variază între 611 – 1.669 de dolari pentru un angajat cu suprapondere şi între 1.146 – 4.175 de dolari pentru un angajat cu obezitate. Este imperativ ca angajatorii şi autorităţile să ofere sprijin şi soluţii pentru a aborda această problemă complexă, să dezvolte medii de lucru care să încurajeze un stil de viaţă sănătos şi să asigure accesul la resurse şi servicii de nutriţie adecvate pentru angajaţi. Prin aceste măsuri, putem contribui la îmbunătăţirea sănătăţii angajaţilor şi, indirect, la reducerea pierderilor financiare asociate obezităţii”, arată dr. Laura Gavrilaş, nutriţionist-dietetician, preşedintele Asociaţiei Dieteticienilor din România.
Potrivit specialistului, în anul 2012, costul obezităţii – direct şi indirect – în Europa se situa în jurul sumei de aproximativ 81 miliarde de euro pe an, iar costurile totale ale îngrijirilor pe parcursul întregii vieţi (pentru persoanele obeze în vârstă de 40 de ani şi cu un IMC de 35 kg/m2) variază de la 75.376 de euro în Grecia la 343.354 de euro în Ţările de Jos. Impactul economic al excesului ponderal asupra întregii lumi este estimat să atingă 4,32 trilioane de dolari – aproape 3% din Produsul Intern Brut global – anual până în 2035.
În România, potrivit studiului „Obezitatea în România” realizat de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii, cea mai înaltă rată a obezităţii este înregistrată în Moldova, cu un procent de 23,8%, urmată de regiunile Oltenia şi Muntenia, unde prevalenţa obezităţii este de 21,3%, şi apoi de regiunile Banat, Crişana şi Transilvania, unde procentul obezităţii se situează la 18,8%.
Specialiştii din ţara noastră se reunesc pe 17 noiembrie la Cluj-Napoca, în cadrul primei ediţii a conferinţei The Dietitian, ce abordează tema „Comunicarea – Ingredient cheie în practica dietetică”. În cadrul conferinţei, nutriţioniştii dieteticieni vor explora subiecte precum: principii de comunicare în educaţia nutriţională la nivel comunitar, abordarea grupului de persoane cu obezitate şi modalităţi eficiente de comunicare pentru a susţine schimbarea pozitivă în comportamentul de sănătate al pacienţilor.
„Abordarea noastră se concentrează pe strategii orientate spre îmbunătăţirea aspectelor legate de stilul de viaţă, inclusiv alimentaţie şi activitate fizică. Înţelegem că aceste schimbări au o contribuţie semnificativă la creşterea performanţei şi productivităţii angajaţilor la locul de muncă, în acelaşi timp reducând absenteismul. Pentru noi, pacienţii noştri nu sunt doar cifre, ci persoane care merită atât informaţii precise, cât şi sprijinul şi înţelegerea unui expert care poate comunica cu blândeţe şi empatie. Suntem aici pentru că înţelegem puterea pe care relatia de colaborare dintre pacient şi dietetician o are în a sprijini modificarea comportamentului alimentar”, a adăugat dr. Laura Gavrilaş, nutriţionist-dietetician, preşedintele Asociaţiei Dieteticienilor din România.
Source link