La persoanele care suferă de COVID lung, simptomele apar în cel mult 3 luni după infecţie, durează cel puţin 2 luni şi nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ, arată definiția clinică a OMS pentru această afecțiune.
Cele mai frecvente simptome ale Covid prelungit sunt oboseala, dificultăţile de respiraţie şi disfuncţia cognitivă. Simptomele afecţiunii pot fluctua în timp şi apar fie după recuperarea în urma uneo forme severe de Covid-19, fie persistă după boala iniţială.
Un nou studiu, care indică niveluri reduse ale unui mesager chimic bine-cunoscut la persoanele care suferă de Covid de lungă durată, a descoperit o cale care reuneşte mai multe cauze posibile ale acestei afecţiuni invalidante.
La fel ca şi alţi cercetători dinaintea lor, imunologul Andrea Wong de la Universitatea din Pennsylvania şi colegii săi au pornit în căutarea unor modificări biologice distincte care ar putea explica amestecul derutant de până la 200 de simptome potenţiale pe care le pot experimenta persoanele cu Covid prelungit, scrie News.ro.
Cercetătorii au descoperit că cei care sufereau de Covid prelungit au avut niveluri scăzute de serotonină, un mesager chimic cunoscut mai ales pentru rolul său în stimularea dispoziţiei, printre alte funcţii legate de memorie, cogniţie şi somn. De asemenea, cei care au avut un Covid de lungă durată au eliminat rămăşiţe de particule virale în scaun.
Folosind o combinaţie de modele animale şi culturi organoide, echipa a reconstituit apoi o posibilă cale care leagă lipsa serotoninei în intestin – unde se produce de obicei cea mai mare parte a serotoninei – de efectele acesteia în creier.
Legătura pe care o propun cercetătorii postulează că: materialul viral persistent ar putea declanşa sistemul imunitar al organismului să pompeze interferoni, un grup de proteine de semnalizare implicate în apărarea antivirală.
Acest lucru conduce la inflamaţie, care limitează absorbţia triptofanului, un aminoacid folosit pentru a produce serotonină, în intestin.
Inflamaţia persistentă dă peste cap şi trombocitele, celule sanguine implicate în coagularea sângelui, care transportă, de asemenea, serotonina prin organism.
O cantitate mai mică de serotonină circulantă afectează apoi activitatea nervului vag, „super-autostrada” organismului care trimite semnale între creier, intestin şi alte organe.
„Descoperirile noastre sugerează că mai multe dintre ipotezele actuale pentru fiziopatologia Covid prelungit (rezervor viral, inflamaţie persistentă, hipercoagulabilitate, disfuncţie a nervului vag) ar putea fi legate de o singură cale care este conectată de reducerea serotoninei”, a explicat pe reţelele de socializare Maayan Levy, microbiolog la Universitatea din Pennsylvania şi autor principal al studiului.
Cercetările viitoare trebuie, de asemenea, să rezolve şi de ce unele persoane dintr-o a doua cohortă de pacienţi cu Covid de lungă durată, posibil cu simptome mai uşoare, nu au avut niveluri scăzute de serotonină.
Studiul a fost publicat pe 16 octombrie, în revista Cell.
Source link