Cluj-Napoca este unul dintre orașele cu cea mai bună calitate a vieții, repetă încontinuu administrația locală. Lucru care este parțial adevărat, dar se referă nu la creșterea calității vieții a oamenilor simpli, ci a investitorilor imobiliari. Așadar, o bună parte din locuitorii Clujului muncesc în zadar, fără a avea posibilitatea de a-și achiziționa o locuință. Nici închirierea unei locuințe nu le face viața mai ușoară clujenilor, ținând cont de faptul că prețurile au crescut continuu în ultimii 10 ani.Un activist civic a cerut de la Primărie date despre locuințele din Cluj, ca obiect de investiție. Acesta a comparat datele solicitate în 2020, deci aproape patru ani distanță, cu datele de acum. Cifrele nu mint, numărul proprietarilor a 1 locuință a crescut cu doar 2%. În timp ce, cea mai mare creștere se observă la numărul de proprietari cu 4, 5, și 6-10 locuințe, per total cu 46%. Dacă ne concentrăm doar pe persoanele fizice, creșterea este de 49%, ajungând la 7,021 de proprietari în 2023. De asemenea, există 2 proprietari persoane fizice fiecare cu între 101-200 de locuințe.
Numărul total de proprietari a crescut cu 8%, de la 197 mii la 212 mii. Corolar, datele Tempo online arată că în oraș numărul de locuințe a crescut de la 153.212 în 2019 la 159.502 în 2022. În schimb, numărul proprietarilor cu două sau mai multe locuințe a crescut cu 25%.
„Trebuie să ne calibrăm mai clar discursul referitor la situația locuirii din oraș. Nu sunt doar IT-știi care au salarii mai bune și achiziționează locuință pentru valoarea de utilitate – adică să locuiască în ea. Există o clasă din ce în ce mai mare de investitori în locuințe pentru profit prin. Intuitiv cunoaștem, dar discursiv câteodată se trece cu vederea.Aceste investiții dau roade doar dacă există certitudinea influxului de chiriași pe termen lung și pe termen scurt. Discuția se poate extinde până la presiunea implicită pe care proprietarii cu locuințe de închiriat o exercită asupra menținerii festivalului în centru.Astfel, când cineva zice că ”dacă nu îți permiți să locuiești în Cluj, valea”, susține acest model de exploatare a întregului oraș. Poate că sună frumos că pur și simplu se fac afaceri și se obține profit din intuiția geografică a plasării capitalului financiar. Dar acest model rentierist parazitar este bazat pe extracția valorii muncii pe care locuitorii orașului o produc.Viena, orașul cu una dintre cele mai ridicate calități ale vieții, are o strategie opusă: peste 60% dintre locuitori locuiesc într-o formă de locuințe sociale sau locuințe supuse direct reglementării. Unul dintre principiile de la baza acestei politici: „economia este mai mult decât industria imobiliară”, punctează George Zamfir, membru al Mișcării „Căși Sociale ACUM”, o iniţiativă civic-activistă ce urmăreşte problematizarea locuirii sociale în oraşul Cluj.
Source link