La 90 de ani, Amalia-Susana Tușa demonstrează că dorința de a învăța nu are vârstă. Studentă în anul III la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, ea impresionează prin energie, luciditate și o atitudine rară: un optimism construit în ciuda unor încercări care ar fi doborât pe oricine scrie news.ubbcluj.ro.

O copilărie marcată de boală și sacrificii

Viața nu i-a oferit un început ușor. La doar trei ani, a trecut printr-o encefalită severă, care i-a afectat vorbirea și mobilitatea. În acele momente, mama ei a fost sprijinul decisiv, insuflându-i o credință simplă, dar puternică: „trebuie să vină ceva mai bun”.

Lovită de regimul comunist

După război, familia ei a fost afectată direct de represiunea politică. Tatăl, fost polițist, a fost arestat și închis timp de un an și opt luni fără vină. Eticheta de „origine nesănătoasă” i-a blocat accesul la studii:

„Am fost dată afară chiar din examenul de admitere.”

Pentru o tânără dornică să învețe, a fost una dintre cele mai dure lovituri.

Viață personală plină de încercări

Căsătorită la 19 ani, a trecut printr-un divorț dificil într-o perioadă în care astfel de decizii erau stigmatizate. Au urmat alte relații marcate de tragedii: un soț marginalizat politic și pierdut într-un accident, altul răpus de boală și o relație toxică.

În paralel, a fost diagnosticată și cu scleroză multiplă.

Și totuși, nu a devenit amară.

„Curajul înseamnă să mergi mai departe”

În loc să se închidă în suferință, spune că a încercat mereu să-i ajute pe alții. Își amintește cum a reușit să scoată un coleg din depresie după pierderea soției:

„A fost atât de frumos când l-am văzut zâmbind.”

Pentru ea, curajul nu înseamnă absența fricii, ci capacitatea de a o depăși:
„Tremură sufletul, dar trebuie să învingi.”

Studentă la 90 de ani

Astăzi, este studentă la Teologie – un vis împlinit târziu, dar cu atât mai valoros. Deși este greco-catolică practicantă, studiază la ortodoxie în cadrul unui proiect educațional comun.

Privirea ei asupra tinerilor este sinceră:

• îi apreciază, dar îi consideră mai puțin curioși
• critică lipsa de disciplină și de respect
• crede că superficialitatea a crescut

Credința, echilibrul vieții

Credința este pilonul central al existenței sale. Se spovedește frecvent și simte protecția divină ca pe o prezență reală:

„Dumnezeu își ține mâna deasupra capului meu.”

Concluzia unei vieți trăite intens

Dacă ar scrie o carte, titlul ar fi simplu: „Supraviețuire”.

După 90 de ani, mesajul ei este clar:
👉 viața este frumoasă
👉 dar depinde de fiecare cum alege să o trăiască

Info imagine titlu| imagine sugestiva generata Ai

Un nou sondaj realizat de INSCOP Research, la cererea New Strategy Center, arată că românii sunt în mare parte favorabili introducerii serviciului militar obligatoriu în România. Cercetarea a fost efectuată între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă potrivit faclia.ro

Serviciul militar obligatoriu: peste două treimi de români de acord

Potrivit sondajului, 67,1% dintre respondenți ar susține reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în creștere față de 58,4% în mai 2015. Aproape o treime (30,5%) sunt împotrivă, iar 2,4% nu au exprimat o opinie. Susținători principali sunt votanții AUR, persoanele peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu educație primară. În schimb, votanții PSD, PNL și USR, tinerii între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din orașe mari sunt mai reticenți.

Pregătirea militară în școli

Întrebați despre organizarea exercițiilor de tras cu arma în licee, 48,1% dintre români au fost favorabili, aproape jumătate fiind împotrivă. Majoritatea susținătorilor provin din rândul bărbaților, persoanelor peste 45 de ani, votanți AUR și locuitori ai mediului rural.

În ceea ce privește introducerea cursurilor pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice, 80,8% dintre participanți au fost de acord, în timp ce doar 16,2% s-au declarat împotrivă. Susținători sunt votanții PNL și USR, cei cu educație superioară și angajații din sectorul public.

Cursurile de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani au primit cel mai mare grad de acceptare: 92,7% dintre respondenți consideră aceste instruiri esențiale pentru pregătirea cetățenilor în caz de război.

Cum ar reacționa românii în caz de conflict

Într-un scenariu de război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru țară, 19,7% ar emigra, iar 10,5% ar alege să se ascundă până la încheierea conflictului. Doar 4,7% ar încerca să obțină scutire medicală, iar 7% ar adopta alte măsuri.

În ceea ce privește pregătirea țării față de un atac al Rusiei, majoritatea respondenților consideră că România nu este suficient pregătită: 51,4% cred că țara nu ar face față, iar 31,7% consideră că pregătirea este redusă.

Bugetul de apărare și apărarea împotriva dronelor

Sondajul arată că 74,4% dintre români susțin creșterea bugetului pentru apărare, în timp ce 21,2% se opun. În privința dronelor rusești, 72,9% consideră că România ar trebui să le doboare dacă survolează teritoriul național.

Surse de informare

Principalele surse de informare sunt televiziunea (44,7%), rețelele sociale (25%) și paginile de știri online (17,8%). Radioul, discuțiile cu prietenii sau aplicațiile de mesagerie reprezintă surse secundare.

Despre sondaj

Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja maximă de eroare este ±3%, cu un nivel de încredere de 95%.

sursa foto: imagine generativa Ai

Facebook mai bifează o decizie care pare luată dintr-un birou steril, departe de modul real în care oamenii folosesc platforma. Chat-urile comunităților de grup, una dintre puținele funcții cu adevărat utile pentru comunicarea rapidă, sunt închise treptat, fără explicații clare și fără alternative funcționale.

Este o mutare care lovește direct în administratori, moderatori și membri activi. Practic, Facebook taie un canal esențial de dialog și se așteaptă ca utilizatorii să se adapteze în tăcere.

O funcție care chiar funcționa, eliminată fără scrupule

Chat-urile de grup nu erau un moft. Erau spațiul unde comunitățile trăiau cu adevărat. Acolo se rezolvau probleme urgente, se coordonau acțiuni, se oferea ajutor imediat. Închiderea lor transformă grupurile în simple panouri de afișaj, lente și impersonale.

Meta nu a prezentat un motiv solid pentru această decizie. Nici o explicație tehnică, nici o strategie coerentă. Doar o funcție dispărută. Într-o platformă deja sufocată de reclame, conținut reciclat și algoritmi opaci, această mutare pare încă un pas greșit.

„Nu sunt deloc mulțumit de asta” și nu sunt singurul

Frustrarea este generalizată. Administratorii de grupuri se trezesc cu instrumente mai puține și responsabilități mai mari. Membrii pierd comunicarea rapidă și sentimentul de apartenență. Messenger-ul clasic nu este o soluție, iar postările în grup nu pot înlocui un chat activ.

Facebook ignoră un adevăr simplu: comunitățile nu se construiesc prin like-uri, ci prin dialog. Iar dialogul tocmai a fost amputat.

Facebook continuă să-și saboteze propriile comunități

În loc să îmbunătățească funcțiile care țin oamenii conectați, Facebook pare hotărât să le elimine. Este aceeași rețetă veche: schimbări impuse de sus, testate pe utilizatori, fără consultare și fără respect pentru cei care țin platforma vie.

Închiderea chat-urilor comunităților nu este doar enervantă. Este o decizie proastă, care arată o ruptură tot mai mare între Facebook și utilizatorii săi. Dacă direcția rămâne aceeași, nu chat-urile vor fi singurele care dispar. Vor dispărea și comunitățile.