Connect with us

Social

Un turist clujean a explorat dimensiunea verde a Sibiului și are un mesaj pentru Boc: „Poate fi model pentru Cluj, e exemplu de bune practici”

Stefan Petre

Published

on

Un turist clujean a explorat dimensiunea verde a Sibiului și are un mesaj pentru Boc: „Poate fi model pentru Cluj, e exemplu de bune practici”

Un turist clujean a explorat Sibiul în aceste zile de toamnă și a găsit doar cuvinte de laudă pentru județul vecin. Dimensiunea verde a orașului Sibiu se vede fără lupă. Natura este lăsată să-și facă treaba, cu intervenții minime, fără betonări excesive. Modul în care sibienii își amenajează parcurile poate fi un bun model pentru Cluj-Napoca, unde oamenii au obsosit să vadă granit în fiecare spațiu verde unde intervine Primăria.„Brumă, pământ, frunze de toamnă și meandre – manifest pentru natură urbană. Și un apel către Emil Boc ca președinte AMR
Alerg de la hotel din Parcul Sub Arini direct în Parcul Natural Dumbrava Sibiului, care e cel mai bun exemplu de arie protejată urbană. Din zona peri-centrală ajungi în afara orașului, fără să te întâlnești cu mașini, doar auzi ecoul lor. Ce e exemplu de bune practici la Parcul Sub Arini și poate fi model pentru Cluj, mai ales că își amenajează parcurile, e că au lăsat cărări de pământ și frunzele toamnei pe cărări. Sunt și trunchiuri de copaci prăbușite peste pârâul Trinkbach și lăsate peste apă sau prin parcul dublu față de Parcul nostru Central pentru că se știe că un copac mort hrănește mai multă viață decât un copac viu. Pârâul în sine nu e betonat în parc, are meandre, nu e canal, vegetație și pământ moale numai bun să mă copilăresc și să sar de pe un mal pe altul, cum îmi închipui că ar putea face copiii mei la Canalul Morii ori la alte pâraie, acum ascunse de garduri și garaje, care ar putea fi amenajate minim invaziv în Cluj. 
Parcul este conectat cu alei, cărări de pământ și piste de biciclete de Parcul Natural Dumbrava Sibiului, rezervație de aproape o mie de hectare, care are trasee tematice, locuri de popas din materiale naturale, așa cum pădurile Făget, Hoia și Lombului nu au, poate și pentru că nu sunt recunoscute ca arii naturale urbane protejate, categorie nou creată în legea privind ariile naturale protejate, care acum e în dezbatere publică. Asociația Municipiilor din România (AMR), condusă de Emil Boc, cea mai importantă asociație de lobby din România, ar putea urgenta dezbaterea privind legea, categoria aceasta deja acceptată în draftul legislativ al Ministerului Mediului să fie înființată prin lege până la finalul anului, iar de anul viitor să aibă Clujul o strategie de biodiversitate, ca în acest caz la Sibiu prin care Parcul Est e declarat arie naturală, așa cum declarativ primăria a acceptat, la fel și Hoia, unde Primăria are un studiu de biodiversitate, care extinde ariile naturale de la câteva zeci de hectare la sute. Făgetul ar merita extins ca arie naturală, așa cum au fost făcute propuneri recent pentru a stăvili haosul imobiliar. Pădurea Lombului, care e a Primăriei, și pășuni limitrofe merită declarate arii naturale. De asemenea, ar trebui să avem un Inel Verde Metropolitan cu multe zone protejate, dar și cu trasee continue, inel străpuns de Someș. 
Mai important decât a declara arii naturale, e a avea un management coerent, cu custozi și pază plătită de primărie, cu acces continuu, așa cum am văzut la Sibiu, unde ai intrare în parcul natural Dumbrava Sibiului dinspre Sub Arini pe cărări și alei în afara traficului auto. Tot la fel putem avea și spre Hoia, unde sunt mai multe alei pietonale dinspre cartierul Grigorescu nesemnalizate și neștiute de mai nimeni, ca să ocolim traficul auto dinspre Tăietura Turcului, Uliului sau Donath Park. Ori să avem acces pietonal și velo dinspre Cluj spre Pădurea Lombului, nu doar dinspre Comuna Baciu, căci nu poți ajunge direct pentru că Primăria nu a creat o cale de acces de câțiva metri, așa că dai în gardurile grădinilor și livezilor oamenilor ori în stâna cu dulăi neprietenoși.Alerg în pantaloni scurți, pe iarbă e brumă, aerul rece, tăios mă trezește. E înviorare bună după Nightlosers la Astra Film Fest. Mișcarea e doar o jumătate de oră, pământul e moale, nu mă mai doare călcâiul de la fasciita plantară care mi-a chinuit piciorul intermitent în ultimii ani. Din Sibiu se văd munții, au zăpadă, eu îmi închipui din patriotism local că sunt Apusenii. La început a fost visul. Și visul se construiește pas cu pas… Pas cu pas voi veți alerga, plimba sau pedala pe zeci de km în jurul Clujului în interiorul Inelului Verde Metropolitan, cu familia, prietenii, câinii voștri, în siguranță față de nebunia traficului auto și de la noi, și de aici, din Sibiu”, a relatat activistul civic clujean Adrian Dohotaru.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adoptă un câine din Cluj-Napoca și fii parte din schimbare!

Stefania Heinz

Published

on

“Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adopții și Acțiuni la Cluj-Napoca”

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, marchează Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân, sărbătorită în data de 4 aprilie, printr-o serie de inițiative menite să promoveze adopțiile de câini fără stăpân.

Edilul Emil Boc subliniază faptul că, la Cluj-Napoca, politica privind câinii fără stăpân este una umană, neadoptându-se măsuri de eutanasie, iar la centrul de adăpost de pe strada Bobâlnei se asigură îngrijirea a sute de câini care așteaptă o nouă familie. Procesul de adopție este gratuit și deschis tuturor celor interesați.

Locuitorii Clujului sunt invitați să participe la Centrul de Tratare și Întreținere Câini fără Stăpân și Animale Abandonate de pe strada Bobâlnei nr. 65, în cadrul unui eveniment care se va desfășura pe parcursul a două zile.

Programul acțiunii este următorul:

  • Joi, 4 aprilie 2024, între orele 10:00 și 20:00
  • Sâmbătă, 6 aprilie 2024, între orele 10:00 și 14:00

Evenimentul va include participarea unor organizații implicate în protecția animalelor, precum și asistență din partea medicilor veterinari ai centrului, care vor oferi sfaturi și informații referitoare la îngrijirea animalelor.

Documentele necesare pentru adopție includ:

  • Act de identitate (carte de identitate / pașaport)
  • Act de proprietate pentru spațiul destinat animalului (CF / contract de vânzare-cumpărare / dovadă a plății impozitului)
  • Adeverință de angajat sau cupon de pensie / dovadă a oricărei alte surse de venit.

Anul trecut, aproape 300 de câini vagabonzi au fost capturați la Cluj-Napoca, iar 90% dintre aceștia au fost deja adoptați, reflectând un interes crescut din partea comunității pentru aceste animale

nevoiase.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Incident scandalos la Mega Image din Cluj: Garanția pe ambalaje ignorată, tinerii trimiși la plimbare cu sticle și PET-uri

Stefan Petre

Published

on

Sistemul de Garanție Returnare (SGR), impus obligatoriu în toate magazinele din România, pare a fi o glumă proastă în practică. Numeroase plângeri au fost înregistrate, evidențiind faptul că nu toate magazinele preiau PET-urile și sticlele marcate cu semnul “Ambalaj cu garanție”, iar acest lucru continuă să fie o problemă nerezolvată.

Recent, un incident de acest fel a fost observat de un reporter de la Știri de Cluj, pe strada Regele Ferdinand, la un magazin Mega Image. Doi tineri au ajuns la casă cu două plase pline cu PET-uri și sticle, însă angajații au reacționat iritat când au fost întrebați despre procedura de returnare a ambalajelor. Un agent de pază a intervenit amabil și a solicitat ajutorul unui angajat pentru a ghida cei doi tineri, care doreau să afle în care dintre cele două containere să introducă ambalajele.

Cu toate acestea, persoana de la casă a declarat că nu are timp, în timp ce o colegă de pe rafturi le-a comunicat ferm că nu vor prelua ambalajele și i-a trimis să încerce la alt magazin. “Nu le preluăm”, a fost răspunsul scurt, fără a oferi alte explicații.

Tinerii ne-au mărturisit că au cumpărat produsele de la Mega Image și au încercat să returneze ambalajele și la magazinul de pe strada Eroilor, unde au primit aceeași reacție dezamăgitoare. De la magazinul de pe Regele Ferdinand au fost trimiși la Carrefour, în zona centrală, cu speranța că acolo vor reuși să returneze ambalajele.

SGR, sistemul de garanție-returnare, presupune reținerea unei garanții de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă ce urmează să fie restituită consumatorilor imediat ce ambalajele folosite sunt returnate în orice magazin din România. Cu toate acestea, se pare că unităților mici nu le este profitabil să gestioneze aceste ambalaje și, prin urmare, refuză să le preia. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea și aplicabilitatea reală a sistemului SGR în practică.

Sursa foto: StirideCluj.ro

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite