Actualitate
Lucrările de excavații de pe șantierul Drumului Expres A3 – Tureni au dus la descoperirea a două situri arheologice, potrivit reprezentanților Primăriei Tureni.
Lucrările de excavații de pe șantierul Drumului Expres A3 – Tureni au dus la descoperirea a două situri arheologice/ Foto: Primăria Comunei Tureni – Facebook
Lucrările de excavații de pe șantierul Drumului Expres A3 – Tureni au prilejuit descoperirea a două situri arheologice de o importanță „nemăsurată” pentru istoria comunei Tureni, precum și pentru istoria populațiilor locuitoare pe teritoriul dintre Carpați – Dunăre și Marea Neagră, potrivit Primăriei Tureni. În primul sit arheologic au fost găsite atât locuințe și un vârf de lancie provenind din secolul al II-lea înainte de Hristos, iar în cel de al doilea sit au fost descoperite vase, gropi de provizii și oase de animale.CITEȘTE ȘI:
Lopată din lemn, veche de 4.000 de ani, găsită pe traseul A3. Cele mai spectaculoase descoperiri, între Nădășelu-Zimbor„Lucrările de excavații de pe șantierul Drumului Expres A3 – Tureni au prilejuit descoperirea a două situri arheologice de o importanță nemăsurată pentru istoria comunei Tureni, precum și pentru istoria populațiilor locuitoare pe teritoriul dintre Carpați – Dunăre și Marea Neagră!
Conform informațiilor furnizate de către arheologi, în primul sit au fost găsite atât locuințe, cât și un vârf de lancie, provenind din secolul II A.C (înainte de Christos)! Astfel, se atestă faptul că populațiile dacice locuiau în zona comunei Tureni înainte de cucerirea romană din 106 D.C.
De asemenea, în situl al doilea au fost descoperite locuințe romane, vase de provizii romane, gropi de provizii romane și oase de animale. Acest sit arheologic provine din perioada romană, cuprinsă între anii 106 – 271 D.C. (după Christos)”, au transmis reprezentanții Primăriei Tureni.
„Importanță fundamentală pentru identitatea românească”Potrivit sursei citate anterior, această descoperire este una importantă pentru identitatea românească din Transilvania.„Aceste descoperiri, de o importanță fundamentală pentru identitatea românească din Transilvania consființesc, fără echivoc, continuitatea populațiilor daco-romane în zona Transilvaniei!
Le mulțumim arheologilor de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj Napoca, pentru munca depusă la descoperirea acestor vestigii!
Ca o notă de istorie, prima atestare documentară a comunei Tureni provine din anul 1267, când este menționat numele comunei într-un contract de vânzare-cumpărare a unei livezi!
Noile descoperiri arheologice atestă că la Tureni au existat familii, ginte și comunități care au trăit cu mult înainte de secolul I după Christos.”, au adăugat reprezentanții Primăriei Tureni.
Lopată din lemn, descoperită pe A3La începutul anului 2023 o altă descoperire arheologică a fost făcută pe traseul Autostrăzii Transilvania.O lopată de lemn și alte piese arheologice din Epoca Bronzului au fost descoperite pe traseul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania. Cele mai spectaculoase descoperiri au fost făcute între Nădășelu și Zimbor, potrivit specialiștilor. Ioan Bejinariu, arheolog în cadrul muzeului din Zalău, declarase pentru agepres.ro că cele mai spectaculoase descoperiri au apărut într-unul dintre siturile localizate între Sâcraiu Almaşului şi Sutoru (între Nădășelu și Zimbor). Arheologii au găsit structuri de lemn de aproape 4.000 de ani, aparţinând cel mai probabil unor gropi de provizii, fântâni sau chiar hambare.Datarea a stabilit momentul în care lemnul folosit la amenajarea acestei structuri a fost tăiat. Este vorba despre un interval cuprins între 1918 î. Chr. – 1621 î. Chr., ceea ce corespunde perioadei epocii bronzului.„S-a păstrat foarte bine lemnul cu care au fost amenajate aceste structuri. În cazul gropilor de provizii vorbim despre căptuşeala pereţilor cu împletitură, realizate din nuiele de alun, într-o tehnică ce seamănă foarte bine cu cea din care sunt confecţionate coşurile de nuiele din ziua de azi. Această împletitură avea şi rolul de a consolida pereţii gropii, pentru că erau săpate într-un sol destul de afânat, dar şi de a proteja oarecum de asaltul rozătoarelor.
Aici am găsit un obiect care înseamnă foarte bine cu o lopată de lemn cu care, în trecut, oamenii de la ţară obişnuiau să vânture cerealele, pentru a le grăbi uscarea. Acesta ar fi un indiciu că avem de-a face cu nişte structuri pentru păstrarea proviziilor. Am avut oportunitatea de a realiza analize de radiocarbon pentru a stabili vârsta aproximativă sau perioada aproximativă când aceste structuri cu lemn au fost realizate. Analizele au fost procesate la laboratorul din Debreţin şi în cazul a două dintre complexe, au fost datate în plină epoca bronzului, undeva între 1918 şi 1621 înainte de Hristos.
O altă groapă, tot aşa, cu pereţii amenajaţi cu lemn, are o datare care se plasează undeva între secolele VII-VIII, după Hristos, deci în perioada migraţiilor. La ora actuală lucrăm încă împreună cu colegi de la Cluj-Napoca, pedologi şi specialişti în lemnul fosil, pentru a stabili cu exactitate soiul de lemn care a fost folosit, dar mai mult decât atât, să încercăm să elucidăm ce anume a permis păstrarea în condiţii aşa de bune a lemnului, vreme de aproape 4.000 de ani”, declarase Ioan Bejinariu.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
Source link