Politică
Specialiștii atrag atenția că, în contextul alegerilor de anul viitor, nu este exclus să vedem accente ușor radicalizate și la PSD și PNL, pentru păstrarea electoratului.
Românii preferă discursurile mai radicale, în ultimii ani Foto monitorulcj.ro
Cel mai recent sondaj INSCOP relevă faptul că PSD și PNL se plasează pe primele poziții în preferințele românilor pentru alegerile parlamentare. PSD ar obţine 30,2% din voturi, PNL – 20,1%, AUR – 19,5%, iar partidul Dianei Şoşoacă, S.O.S., ar trece de pragul de 5% necesar intrării în Parlament, dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare. Pe de altă parte, pentru USR ar vota 11,9% dintre români.Ioan Hosu, sociolog și prof.univ. dr. la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj punctează, pentru monitorulcj.ro, tendințele momentului în materie de partide politice românești. El explică faptul că electoratul preferă discursurile cu accente mai radicale. „Datele pe care le vedem se înscriu pe o linie de tendințe care deja continuă de câteva luni, e un ușor trend ascendet pentru AUR, constanță pentru PSD – nu sunt creșteri semnificative, dar e o constanță, și pentru ceea ce înseamnă centru dreapta – liberali- aceeași imagine cu ușoare scăderi. Dincolo de votul pentru partide este interesant votul pentru posibili prezidențiabil. Lucrurile trebuie luate aici în tandem, avem aici discuțiile legate de prezidențiale și parlamentare care au loc la nivelul coaliției. Aici ar trebui să ne uităm cu atenție. Vedem niște creșteri și un nivel de încredere destul de ridicat pentru AUR și SOS România.
E interesant că – sigur avem în vedere și marja de eroare – SOS ar trece de pragul electoral… dar ce putem semnala este că există o încredere care se apreciază constant, nu mult, dar constant pentru formulele AUR și SOS. Ne putem aștepta la o reorientare a electoratului către formule ușor radicale sau conservatoare sau suveraniste, iar astea pot fi de oricare. Pot fi elemente de la liberali, de la PSD care vor adopta discursuri un pic mai conservatoare și orientate pe zone eurosceptice sau suveraniste tocmai pentru a capta electorat, pentru a contracara ascensiunea unor formațiuni recent apărute în ultimii patru-cinci ani în peisajul politic. Dincolo de cifre, vedem o predispoziție, în opinia publică și la electorat – populația adultă din România – pentru discursuri, politicieni și lideri politici care preferă accentele mai radicale sau polarizate. Vedem destul de clar în ultimii 2-3 ani o apreciere a politicinilor care merg pe discursuri din acestea și se pare că sunt favoriții sau mai bine zis cresc constant, în vreme ce ceilalți au ușoare scăderi sau stagnări. Asta, desigur și în condițiile în care liderii PSD și PNL sunt la guvernare și indiferent de ce formule vorbim, orice politician aflat în exercițiul guvernării traversează perioade de uzură, asta e fără doar și poate, mai ales că nici contextele nu sunt cele mai faste pentru ei. Situația aceasta ar trebui să ofere timp de reflecția, adică faptul că partidele aflate la guvernare nu reușesc să fructifice avantajul guvernării și că lideri care nu sunt activi pe scena națională sunt în topul încrederii”, a subliniat Ioan Hosu.
Alegătorii îi preferă pe cei care „își fac treaba”„Legat de faptul că deși există lideri care nu sunt activi pe scena națională, cum este Mircea Geoană, Emil Boc, Codruța Kovesi, dar sunt în topul încrederii …există, se pare, în acest moment, o preferință în opinia publică pentru acei politicieni care performează, sunt percepuți ca fiind performanți – unul în administrație și politică locală și regională și celălalt în registru linternațional, în timp ce al treilea, la fel, pare destul de sus pentru că e profesionistă într-o altă zonă. Deci există această preferință (a electoratului – n.red), de a se duce către oameni care pot veni cu soluții dinspre zona profesională și nu neapărat politică. Sunt oameni care își fac treaba, ca să spunem așa. Dincolo de votul politic, partide și Parlament, există clar o nemulțumire față de ce se întâmplă generalizat, și global, totodată, și cu situația din Ucraina și la nivel național, e un set de factori care contează și duc opinia publică spre prefernțele radicale, suveraniste și cele pe care le dezvoltă un anumit segment dintre actorii politici din România.
Sintetizat, datele astea ar trebui să reprezinte o preocupare pentru PNL și PSD, reprezintă un semnal de încredere pentru discursurile suveraniste, radicalizate și antisistem – SOS și AUR– și un semn de îngrijorare pentru cei de la USR. Ne așteptăm să vedem accente ușor radicalizate și tușe mai puternice de conservatorism, suveranism și la PSD și la PNL, pentru a păstra măcar, dacă nu a atrage, segmente din electoratul care poate migra către cei care cresc”, a mai spus Ioan Hosu.
CITEȘTE ȘI:
Source link