🔴 Salina Turda, în pericol! Consolidare urgentă necesară pentru a evita un dezastru ca la Praid

Unul dintre cele mai iubite și vizitate obiective turistice din România, Salina Turda, are nevoie urgentă de lucrări de consolidare pentru a preveni un posibil dezastru similar cu cel de la Salina Praid. Autoritățile locale din Cluj trag un semnal de alarmă și solicită fonduri guvernamentale pentru a salva acest simbol național.

⚠️ Infiltrații periculoase descoperite în subteran

Specialiștii au identificat recent infiltrații de apă în interiorul salinei, atât în Mina Terezia — aflată în circuitul turistic — cât și în alte mine care nu sunt deschise publicului. Aceste infiltrații pot duce, în timp, la surpări periculoase.

🗣 Maria Fronea, prefectul județului Cluj:

„S-au constatat infiltrații nu doar la mina Terezia, ci și în alte zone. Este nevoie de intervenții rapide pentru siguranță.”

🛑 Primarul Cristian Matei avertizează:

„Toate apele trebuie captate și transportate printr-o stație de pompare. Există riscuri reale.”

🔄 Proiect de extindere, pus în pericol

Salina Turda urmează să se extindă cu un proiect de peste 120 de milioane de lei, prin deschiderea Minei Iosif, un spațiu spectaculos de 10.000 mp cu alei suspendate, zone de agrement, râu artificial și lifturi panoramice. Însă fără consolidarea actuală, extinderea riscă să devină imposibilă.

💧 Riscuri și la suprafață: lacurile turistice, o amenințare latentă

Pe lângă infiltrațiile subterane, și la suprafață există pericole. Cele două lacuri amenajate în apropierea salinei sunt separate de un dig care, în cazul unor ploi torențiale, ar putea ceda, declanșând o alunecare de teren. Consolidarea acestei zone este considerată esențială.

💰 30 de milioane de lei cerute pentru siguranță

Autoritățile locale au cerut 30 de milioane de lei din bugetul de stat pentru a realiza aceste lucrări de urgență. Cu toate acestea, ministrul Economiei, Radu Miruță, a subliniat că Salina Turda nu aparține statului, ci este administrată de municipalitate, ceea ce complică alocarea fondurilor.

🗣 Radu Miruță, ministrul Economiei:

„A fost o solicitare superficială, fără documente solide. Salina nu e în administrarea ministerului, deci nu putem aloca bani.”

🏛 Situația rămâne tensionată, iar turiștii, locuitorii și autoritățile speră ca măsurile de siguranță să fie luate înainte de producerea unui eveniment ireversibil.

Clujul se pregătește să inaugureze la sfârșitul acestui an primul spital construit integral prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este vorba despre Centrul Regional de Boli Cerebrovasculare și Neurochirurgie, situat pe strada Louis Pasteur, care va deveni un reper important în tratamentul afecțiunilor neurovasculare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că acest centru, alături de Spitalul Județean de Urgență din Bistrița-Năsăud, vor fi date în folosință înainte de finalul anului 2025. Alte spitale din programul PNRR vor fi inaugurate în 2026, în perioada august-octombrie.

Detalii despre investiție și facilități

Proiectul a început în 2019 și a parcurs toate etapele necesare, inclusiv obținerea avizelor și autorizațiilor. Investiția totală se ridică la peste 230 milioane lei, iar lucrările sunt aproape de finalizare.

Clădirea include reabilitarea fostei Clinici de Medicina Muncii și construirea unui corp nou. Centrul va dispune de:

• 6 săli de operații modulare cu tehnologii avansate (neuronavigație, neurofiziologie, radiologie mobilă C-arm, intervenții endoscopice)

• Secția de Neurochirurgie cu 79 de paturi, inclusiv compartiment de neurochirurgie pediatrică

• Secția ATI cu 26 de paturi, terapie intensivă neurovasculară și pediatrică

• Centru de primire urgențe cu echipamente CT, RMN, angiografie multiplanară

• Sală hibrid multifuncțională pentru tratamente endovasculare complexe

• Laboratoare, săli de consultații, kinetoterapie, amfiteatru pentru educație medicală, spații pentru pacienți

Acest centru va permite tratamentul avansat al afecțiunilor cerebrovasculare, incluzând accidente vasculare cerebrale ischemice, anevrisme intracraniene și malformații vasculare.

Ministerul Sănătății: priorități și provocări

Alexandru Rogobete a subliniat că unele întârzieri în execuția proiectelor au fost cauzate de birocrație, dar a dat asigurări că fondurile PNRR pentru spitale nu vor fi pierdute. Constructorii au mărit echipele și au prelungit programul de lucru pentru a accelera finalizarea.

Deși introducerea cății de identitate electronice a fost așteptată ca un pas spre modernizarea sistemului administrativ din România, primii cetățeni care au primit noul buletin se lovesc deja de obstacole neașteptate.

Peste 5.000 de cereri sunt în curs de procesare, iar sute de cărți electronice de identitate au fost deja emise. Însă pentru mulți, lipsa domiciliului înscris vizibil pe document s-a transformat într-o problemă serioasă în relația cu instituțiile.

📍 Domiciliul – doar în cip, nu și la vedere

Noul buletin conține mai puține informații tipărite decât cel clasic, în timp ce datele extinse sunt accesibile doar prin scanarea cipului. Asta înseamnă că, în lipsa unui cititor special, instituțiile publice sau private – cum ar fi farmaciile, cabinetele de avocatură sau chiar primăriile – nu pot verifica datele de domiciliu.

„Informația despre domiciliu nu mai e tipărită pentru a permite schimbarea adresei fără emiterea unui nou document. Se poate reînscrie la cerere”, a explicat Cătălin Giulescu, directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor.

🖨️ Ai nevoie de un document în plus. Și nu e ușor de obținut

Pentru a dovedi domiciliul, cetățenii trebuie să descarce un document separat de pe platforma MAI. Însă nici acest sistem nu funcționează fără probleme.

„Mi-am schimbat buletinul săptămâna trecută, dar nu am reușit să accesez platforma pentru a obține documentul cu domiciliul”, a declarat avocata Irina Tudorache.

🏛️ Administrația promite soluții, dar cetățenii rămân cu sarcina

„Trebuie să luăm sarcina de pe umerii cetățeanului și să obținem noi, instituțiile, informațiile, prin interconectare”, a mai spus Cătălin Giulescu.

Până atunci, românii sunt nevoiți să aibă la ei, pe lângă buletin, și dovada domiciliului printată separat – o întoarcere la dosarul cu șină, într-o epocă digitală.