Un incendiu puternic a izbucnit duminică seara la o fabrică de prelucrare a polistirenului din localitatea Iclod, județul Cluj. Flăcările au cuprins o hală în care era depozitat polistiren, incendiul manifestându-se pe o suprafață de aproximativ 2.000 de metri pătrați, cu degajări mari de fum.

Pentru gestionarea situației, pompierii clujeni au mobilizat un dispozitiv amplu de intervenție. La fața locului au acționat 9 autospeciale de stingere, 2 autoscări și un echipaj SMURD, obiectivul principal fiind limitarea propagării incendiului către alte construcții din apropiere.

Din cauza riscurilor generate de fumul dens, autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru avertizarea populației din zonă. De asemenea, în sprijinul pompierilor din Cluj au fost solicitate forțe din alte județe, fiind trimise o autospecială de stingere cu roboți din județul Mureș și o autospecială de mare capacitate din județul Bistrița-Năsăud.

Intervenția rapidă a pompierilor a permis protejarea halelor aflate în imediata vecinătate, iar până la acest moment nu au fost raportate persoane rănite sau care să necesite îngrijiri medicale.

Operațiunea de stingere și de înlăturare a efectelor incendiului a continuat pentru eliminarea oricărui pericol, urmând ca, ulterior, să fie stabilite cauzele exacte ale izbucnirii focului.

Una dintre cele mai recognoscibile clădiri industriale din Cluj-Napoca, imobilul administrativ cu fațadă din cărămidă roșie de pe fosta platformă Carbochim, traversează o nouă etapă de viață. Prin lucrările complexe de reabilitare și consolidare aflate în desfășurare, construcția este pregătită pentru integrarea în proiectul mixed-use RIVUS, un demers de reconversie urbană care îmbină patrimoniul industrial cu cerințele actuale de funcționalitate, siguranță și sustenabilitate.

Clădirea, construită între anii 1949 și 1952, are o suprafață de aproximativ 2.300 de metri pătrați, desfășurată pe patru niveluri. De-a lungul deceniilor, aceasta a devenit un reper vizual al zonei și un simbol al etapei de industrializare a orașului, păstrându-și identitatea prin fațada distinctivă din cărămidă roșie. Valoarea sa ambientală și istorică a stat la baza deciziei de conservare și reintroducere a imobilului într-un circuit urban contemporan.

Înainte de începerea intervențiilor, clădirea prezenta o structură specifică perioadei postbelice: zidărie portantă, grinzi masive și o compartimentare rigidă, organizată simetric de-a lungul unui coridor central. Starea avansată de degradare, acumulată în timp, a impus o abordare tehnică aprofundată. Procesul de reabilitare a fost precedat de studii istorice, arhitecturale și de rezistență structurală, realizate cu ajutorul scanărilor 3D și al probelor de materiale, pentru a evalua comportamentul clădirii și potențialul de conservare a elementelor originale.

Expertizele tehnice au încadrat imobilul în categoria clădirilor cu risc seismic, atât din cauza vechimii de peste 75 de ani, cât și a soluțiilor constructive utilizate la momentul edificării. În acest context, soluția adoptată a presupus refacerea integrală a structurii interioare, concomitent cu păstrarea și restaurarea fațadelor originale, considerate esențiale pentru identitatea vizuală a clădirii și a întregului sit industrial.

Intervenția a fost realizată etapizat, câte o treime din clădire fiind reconfigurată succesiv, pentru a asigura stabilitatea pereților exteriori. Aceștia au fost consolidați prin torcretare, o tehnică modernă de aplicare a betonului în straturi controlate, care permite creșterea capacității portante fără a altera aspectul arhitectural. În interior, structura a fost reconstruită complet, respectând regimul de înălțime și proporțiile geometrice originale, dar adaptată cerințelor actuale de siguranță și funcționalitate.

Un element important al reconfigurării îl reprezintă introducerea unor deschideri care permit pătrunderea luminii naturale în spațiile interioare, o îmbunătățire semnificativă față de configurația inițială, caracterizată de spații închise. Casa scării a fost modernizată integral și dotată cu lift, iar acoperișul tip șarpantă, realizat inițial din lemn, a fost înlocuit cu o structură metalică, concepută pentru durabilitate și performanță pe termen lung.

Reabilitarea clădirii din cărămidă roșie a avut la bază și un principiu clar de sustenabilitate: recuperarea și reutilizarea materialelor originale. Cărămida inițială a fost demontată, curățată și refolosită în restaurarea fațadelor, păstrând astfel autenticitatea vizuală a construcției. Această abordare continuă, simbolic, istoria clădirii, întrucât și la momentul construirii sale, materialele proveneau parțial din clădiri afectate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o practică frecventă în epoca respectivă.

Dimensiunea tehnică a intervenției este susținută de cifre relevante: aproximativ 840 de metri pătrați de fațadă din cărămidă au fost recondiționați, echivalentul a circa 67.000 de cărămizi, iar pentru consolidare au fost utilizați peste 1.300 de metri cubi de beton și aproape 100 de tone de armătură. Lucrările de igienizare, demolare controlată, consolidare și refacere structurală s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ 24 de luni, doar procesul de restaurare a rosturilor de cărămidă întinzându-se pe o perioadă de circa șase luni.

După finalizare, clădirea administrativă va găzdui spații mixte de birouri și servicii, contribuind la activarea urbană a zonei și la integrarea patrimoniului industrial într-un context contemporan. Această intervenție este parte integrantă a proiectului RIVUS, care va transforma 14 hectare de platformă industrială subutilizată într-un nou pol urban, cu funcțiuni diverse.

Proiectul prevede dezvoltarea celei mai mari suprafețe de retail din România, alături de spații culturale, restaurante, cafenele, birouri premium certificate green și zone verzi extinse. Noul parc urban, spațiile de relaxare și grădina japoneză amplasată pe acoperiș completează o viziune de dezvoltare care pune accent pe calitatea vieții, sustenabilitate și respect față de identitatea locului.

Prin reconversia clădirii din cărămidă roșie și a altor structuri industriale valoroase, proiectul RIVUS demonstrează că patrimoniul poate deveni un catalizator al regenerării urbane, oferind orașului nu doar spații moderne, ci și o continuitate vizibilă între trecutul industrial și viitorul Clujului.

Info&media : www.rivus.ro, www.facebook.com/rivuscluj

Pompierii au intervenit în această dimineață pe strada Dragoș Vodă din municipiul Gherla, unde un incendiu izbucnit într-o plăcintărie a fost urmat de explozia unei butelii aflate în interiorul spațiului, potrivit Dejeanul.ro

La fața locului au acționat pompierii din cadrul Detașamentul de Pompieri Dej, prin echipajul de la Punctul de Lucru Gherla, sprijiniți de SVSU Gherla. Intervenția a fost rapidă, iar incendiul a fost lichidat înainte ca flăcările să se extindă la clădirile învecinate.

Din fericire, nu au fost înregistrate victime. Cu toate acestea, plăcintăria, cu o suprafață de aproximativ 10 metri pătrați, a fost distrusă aproape în totalitate. În urma suflului exploziei, au fost avariate și geamurile unor imobile aflate în imediata apropiere.

Primele evaluări indică faptul că incendiul ar fi izbucnit în interiorul spațiului, cel mai probabil din cauza unei aeroterme. În interior se afla și o butelie, care a explodat ulterior, amplificând pagubele produse de incendiu.

Autoritățile continuă verificările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele producerii incidentului din Gherla și pentru a preveni situații similare în viitor.

info&foto: dejeanul.ro