Lucrările pentru proiectul imobiliar de mari dimensiuni RIVUS au început la Cluj-Napoca, dezvoltare realizată de IULIUS în parteneriat cu Atterbury Europe. Investiția depășește 550 de milioane de euro și vizează transformarea unei foste platforme industriale într-un amplu complex urban cu funcțiuni mixte, considerat în prezent cea mai mare dezvoltare de reconversie urbană aflată în execuție în România.

Proiectul este amplasat pe un teren de aproximativ 14 hectare, ocupat anterior de fabrica Carbochim, care a fost relocată și modernizată. Noua dezvoltare este gândită ca o destinație regională ce va integra spații culturale, educaționale, de divertisment, birouri, retail și zone verzi dedicate comunității din Cluj-Napoca. Conceptul arhitectural este realizat împreună cu biroul internațional UNStudio și pune accent pe sustenabilitate, integrare urbană și identitate locală.

Două clădiri de patrimoniu industrial existente pe platformă vor fi reconvertite și introduse în circuitul cultural și public al orașului. În același timp, componenta comercială a proiectului va include cea mai mare suprafață închiriabilă de retail din România, aproximativ 142.000 de metri pătrați, din care peste 70% este deja pre-închiriată. Planurile prevăd peste 400 de magazine și concepte de divertisment, printre care cinematografe operate de Cineplexx cu tehnologie IMAX, retailerul Jumbo, zona de entertainment Hype by Kiddo, cea mai mare librărie-concept dezvoltată de Cărturești și un hypermarket Auchan.

Dezvoltarea include și o componentă culturală importantă. Fosta hală a cuptoarelor, cunoscută drept „Hala cu Arcade”, va fi transformată într-un spațiu dedicat artelor performative, în parteneriat cu mediul cultural local. O altă clădire emblematică, fostul sediu administrativ cu fațadă din cărămidă roșie, va continua să găzduiască funcțiuni administrative și servicii pentru public.

Finanțarea proiectului este susținută de cel mai mare credit sindicalizat verde acordat unei dezvoltări imobiliare din România, în valoare de 400 de milioane de euro. Structura de finanțare include instituții bancare precum Erste Bank, Banca Comercială Română, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și BRD – Groupe Société Générale. Creditul este condiționat de respectarea standardelor internaționale de sustenabilitate LEED Platinum și EDGE Advanced și acoperă întregul ciclu al investiției, de la dezvoltare până la operare și refinanțare.

Unul dintre elementele centrale ale proiectului îl reprezintă componenta verde. Planul prevede amenajarea unui parc de aproximativ 52.000 de metri pătrați, cu 700 de arbori maturi și peste 100.000 de plante decorative, dar și acoperișuri verzi și fațade înierbate. Spațiile verzi vor fi conectate cu Parcul Feroviarilor și Parcul Armătura, contribuind la extinderea infrastructurii verzi din zonă la aproximativ 140.000 de metri pătrați.

Proiectul include și lucrări importante de infrastructură menite să îmbunătățească mobilitatea urbană. Acestea prevăd construirea unui pod rutier peste râul Someș cu patru benzi de circulație, două pasarele pietonale, modernizarea străzilor Porțelanului și Câmpul Pâinii, dezvoltarea a circa 3.200 de metri de infrastructură pentru biciclete și amenajarea a până la 4.800 de locuri de parcare. Aproximativ 900 dintre acestea vor fi echipate cu stații de încărcare pentru vehicule electrice, iar 1.600 vor fi dedicate bicicletelor.

Potrivit dezvoltatorilor, proiectul RIVUS este gândit ca un pol de dezvoltare socio-economică pentru oraș, cu accent pe conectarea zonei la culoarul verde-albastru al orașului și pe accesibilizarea malurilor Someșului pentru public.

Procesul de regenerare urbană a inclus și relocarea fabricii Carbochim, realizată printr-o investiție de peste 7 milioane de euro. Fabrica a fost modernizată și continuă să funcționeze, păstrându-și angajații și activitatea de producție, un aspect considerat rar întâlnit în proiectele de reconversie industrială din sectorul imobiliar din România.

RIVUS este proiectat să devină cel mai mare lifestyle center din România și un hub regional de retail, cultură și divertisment, cu o ofertă ce va include aproximativ 30 de restaurante și cafenele, branduri internaționale, dar și concepte dezvoltate de antreprenori locali. Dezvoltatorii estimează că proiectul va contribui semnificativ la transformarea urbană a zonei și la consolidarea rolului Clujului ca centru regional economic și cultural. 🌿🏙️📊

Val de furturi în Florești, oprit de polițiști după prinderea unui bărbat de 39 de ani, suspectat că a intrat prin efracție în mai multe locuințe și a plecat cu bunuri de valoare, inclusiv un seif plin cu bani scrie clujcapitala.ro.

Anchetatorii spun că prejudiciul total ajunge la aproximativ 20.000 de euro, iar modul de operare a fost repetitiv și bine calculat.

🏠 Cum acționa

Faptele ar fi avut loc în două episoade distincte, în 27 ianuarie și 17 februarie, pe străzile Urușagului și Teilor.

Potrivit datelor din anchetă, suspectul:

• pătrundea în locuințe prin escaladare
• forța ferestrele pentru a intra
• viza bunuri de valoare, ușor de transportat sau revândut

Lovitura cea mai consistentă a fost furtul unui seif în care se aflau circa 14.500 de euro.

🔫 Ce a mai dispărut

Pe lângă bani, în dosar apare și un pistol neletal supus autorizării, ceea ce a ridicat nivelul de atenție al anchetei.

👮 Cum a fost prins

Investigația a fost coordonată de polițiștii din Cluj-Napoca, care au strâns probe și au trecut la acțiune în 19 martie:

• percheziție domiciliară
• mandat de aducere
• suspectul a fost dus la audieri

Inițial reținut pentru 24 de ore, acesta a fost prezentat instanței o zi mai târziu.

⚖️ Decizia instanței

Judecătorii de la Judecătoria Cluj-Napoca au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

🧩 Ancheta continuă

La caz au participat mai multe structuri din cadrul IPJ Cluj, inclusiv:

• investigații criminale
• criminaliști
• trupele speciale

Dosarul vizează infracțiuni de furt calificat și tentativă de furt, iar anchetatorii încearcă acum să recupereze prejudiciul și să stabilească dacă bărbatul este implicat și în alte fapte similare.

info Imagine| imagive sugestiga generata Ai

Un caz care ridică semne serioase de întrebare despre verificările din sistemul profesional a ieșit la lumină în Cluj-Napoca: un bărbat a reușit, timp de peste un deceniu, să profeseze ca arhitect fără să aibă acest drept, folosind documente falsificate și o identitate profesională inventată scrie clujjust.ro

Este vorba despre Lorant Szeredai, condamnat la 3 ani și 5 luni de închisoare, după ce instanța a stabilit că a activat ilegal între 2011 și 2022.

🏗️ O carieră construită pe falsuri

Potrivit anchetatorilor, bărbatul ar fi utilizat:

• o diplomă falsă atribuită Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• o parafă profesională contrafăcută
• titulatura de „arhitect cu drept de semnătură”

Cu aceste „instrumente”, a lucrat în mai multe firme și chiar a ajuns să fie asociat și administrator într-una dintre ele.

📄 Zeci de proiecte, autorizații reale

Cazul devine și mai grav prin amploare:
58 de proiecte tehnice și documentații au fost semnate de acesta și folosite pentru obținerea de autorizații de construire sau desființare.

Documentele au ajuns la beneficiari și instituții, iar unele au stat la baza unor autorizații emise legal, ceea ce extinde impactul dincolo de o simplă fraudă personală.

💰 Prejudicii și contracte încheiate ilegal

Investigația arată că:

• a încasat salarii fără drept
• a obținut bani din servicii de proiectare oferite ilegal
• a colaborat cu mai mulți clienți prin intermediul propriei firme

Totul într-un context în care, ani la rând, autenticitatea actelor nu a fost pusă sub semnul întrebării.

🚨 Cum a ieșit cazul la iveală

Situația a devenit publică în 2022, după un semnal tras de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania.

Reprezentanții au descoperit că:

• persoana nu era membru al organizației
• nu avea drept de semnătură
• numărul de pe parafă aparținea, în realitate, unui alt arhitect

🧠 „Chiar și eu am fost păcălit”

Cazul a avut ecou inclusiv la nivel instituțional. Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului Cluj, a recunoscut public că a apreciat un proiect realizat de acesta, fără să știe realitatea din spate.

Ulterior, acesta a descris situația drept o lecție dură despre cât de ușor poate fi construită o identitate profesională falsă atunci când verificările nu sunt riguroase.