Una dintre cele mai recognoscibile clădiri industriale din Cluj-Napoca, imobilul administrativ cu fațadă din cărămidă roșie de pe fosta platformă Carbochim, traversează o nouă etapă de viață. Prin lucrările complexe de reabilitare și consolidare aflate în desfășurare, construcția este pregătită pentru integrarea în proiectul mixed-use RIVUS, un demers de reconversie urbană care îmbină patrimoniul industrial cu cerințele actuale de funcționalitate, siguranță și sustenabilitate.
Clădirea, construită între anii 1949 și 1952, are o suprafață de aproximativ 2.300 de metri pătrați, desfășurată pe patru niveluri. De-a lungul deceniilor, aceasta a devenit un reper vizual al zonei și un simbol al etapei de industrializare a orașului, păstrându-și identitatea prin fațada distinctivă din cărămidă roșie. Valoarea sa ambientală și istorică a stat la baza deciziei de conservare și reintroducere a imobilului într-un circuit urban contemporan.
Înainte de începerea intervențiilor, clădirea prezenta o structură specifică perioadei postbelice: zidărie portantă, grinzi masive și o compartimentare rigidă, organizată simetric de-a lungul unui coridor central. Starea avansată de degradare, acumulată în timp, a impus o abordare tehnică aprofundată. Procesul de reabilitare a fost precedat de studii istorice, arhitecturale și de rezistență structurală, realizate cu ajutorul scanărilor 3D și al probelor de materiale, pentru a evalua comportamentul clădirii și potențialul de conservare a elementelor originale.
Expertizele tehnice au încadrat imobilul în categoria clădirilor cu risc seismic, atât din cauza vechimii de peste 75 de ani, cât și a soluțiilor constructive utilizate la momentul edificării. În acest context, soluția adoptată a presupus refacerea integrală a structurii interioare, concomitent cu păstrarea și restaurarea fațadelor originale, considerate esențiale pentru identitatea vizuală a clădirii și a întregului sit industrial.
Intervenția a fost realizată etapizat, câte o treime din clădire fiind reconfigurată succesiv, pentru a asigura stabilitatea pereților exteriori. Aceștia au fost consolidați prin torcretare, o tehnică modernă de aplicare a betonului în straturi controlate, care permite creșterea capacității portante fără a altera aspectul arhitectural. În interior, structura a fost reconstruită complet, respectând regimul de înălțime și proporțiile geometrice originale, dar adaptată cerințelor actuale de siguranță și funcționalitate.
Un element important al reconfigurării îl reprezintă introducerea unor deschideri care permit pătrunderea luminii naturale în spațiile interioare, o îmbunătățire semnificativă față de configurația inițială, caracterizată de spații închise. Casa scării a fost modernizată integral și dotată cu lift, iar acoperișul tip șarpantă, realizat inițial din lemn, a fost înlocuit cu o structură metalică, concepută pentru durabilitate și performanță pe termen lung.
Reabilitarea clădirii din cărămidă roșie a avut la bază și un principiu clar de sustenabilitate: recuperarea și reutilizarea materialelor originale. Cărămida inițială a fost demontată, curățată și refolosită în restaurarea fațadelor, păstrând astfel autenticitatea vizuală a construcției. Această abordare continuă, simbolic, istoria clădirii, întrucât și la momentul construirii sale, materialele proveneau parțial din clădiri afectate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o practică frecventă în epoca respectivă.

Dimensiunea tehnică a intervenției este susținută de cifre relevante: aproximativ 840 de metri pătrați de fațadă din cărămidă au fost recondiționați, echivalentul a circa 67.000 de cărămizi, iar pentru consolidare au fost utilizați peste 1.300 de metri cubi de beton și aproape 100 de tone de armătură. Lucrările de igienizare, demolare controlată, consolidare și refacere structurală s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ 24 de luni, doar procesul de restaurare a rosturilor de cărămidă întinzându-se pe o perioadă de circa șase luni.
După finalizare, clădirea administrativă va găzdui spații mixte de birouri și servicii, contribuind la activarea urbană a zonei și la integrarea patrimoniului industrial într-un context contemporan. Această intervenție este parte integrantă a proiectului RIVUS, care va transforma 14 hectare de platformă industrială subutilizată într-un nou pol urban, cu funcțiuni diverse.
Proiectul prevede dezvoltarea celei mai mari suprafețe de retail din România, alături de spații culturale, restaurante, cafenele, birouri premium certificate green și zone verzi extinse. Noul parc urban, spațiile de relaxare și grădina japoneză amplasată pe acoperiș completează o viziune de dezvoltare care pune accent pe calitatea vieții, sustenabilitate și respect față de identitatea locului.
Prin reconversia clădirii din cărămidă roșie și a altor structuri industriale valoroase, proiectul RIVUS demonstrează că patrimoniul poate deveni un catalizator al regenerării urbane, oferind orașului nu doar spații moderne, ci și o continuitate vizibilă între trecutul industrial și viitorul Clujului.
Info&media : www.rivus.ro, www.facebook.com/rivuscluj