Un nou raport despre siguranța în spațiul public din Cluj-Napoca scoate la iveală o realitate care contrastează puternic cu imaginea orașului considerat adesea unul dintre cele mai sigure din țară. Studiul realizat în cadrul proiectului „Harta Siguranței” arată că majoritatea femeilor intervievate spun că au trecut prin cel puțin o formă de agresiune în spațiul public în ultimul an scrie clujcapitala.ro
Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor oferite de 1.074 de femei din 21 de cartiere ale orașului. Concluzia principală este îngrijorătoare: aproximativ 73% dintre respondente spun că au fost victime ale unor forme de agresiune sau hărțuire pe stradă în ultimele 12 luni.
Zona considerată cea mai nesigură din oraș
Potrivit datelor analizate în cadrul proiectului realizat de Com’ON Cluj-Napoca, cea mai frecvent menționată zonă percepută ca nesigură este Piața Gării. Aproape 74% dintre participante au indicat această zonă ca fiind locul în care se simt cel mai vulnerabile.
La mare distanță în clasament se află zona Hașdeu, menționată de aproximativ 6,5% dintre respondente, urmată de Piața Mihai Viteazu, indicată de peste 5% dintre participante.
Analiza la nivel de cartiere arată că cel mai scăzut scor de siguranță a fost înregistrat în cartierul Becaș, evaluat cu 2,67 puncte din 5. Printre zonele percepute ca având un nivel redus de siguranță se mai află și cartierele Someșeni și Iris.
Zonele în care femeile spun că se simt mai în siguranță
Raportul evidențiază și zonele considerate mai sigure de către participantele la studiu. Printre acestea se numără Piața Unirii, menționată de peste 57% dintre respondente, dar și Piața Muzeului, Parcul Central și mai multe zone din cartierul Grigorescu.
La nivel de cartiere, cele mai bune scoruri privind siguranța au fost raportate în Sopor, Colonia Făget și Europa.
Hărțuirea verbală, cea mai frecventă problemă
Conform raportului, hărțuirea verbală este cea mai des întâlnită formă de agresiune în spațiul public. În același timp, aproximativ 16–17% dintre femei spun că au trecut prin situații mult mai grave, precum agresiuni fizice, urmărire pe stradă sau agresiuni sexuale.
Un alt aspect evidențiat de cercetare este faptul că multe incidente nu sunt raportate autorităților. Nivelul de încredere în poliție a fost evaluat de participante la doar 2,68 din 5, ceea ce indică o percepție moderată asupra eficienței intervențiilor.
Ce măsuri propun autorii studiului
Inițiatorii proiectului spun că scopul cercetării este să ofere autorităților locale date concrete care să ducă la măsuri reale pentru creșterea siguranței în oraș.
Printre soluțiile propuse se numără:
-
iluminat public mai bun în zonele vulnerabile
-
patrule de poliție mai vizibile
-
puncte de urgență în spațiul public
-
intervenții urbane în zonele degradate
Raportul oferă astfel o imagine detaliată asupra modului în care femeile percep orașul, mai ales după lăsarea serii, și arată diferențele mari dintre cartiere în ceea ce privește sentimentul de siguranță.
info imagine: imagine generativa Ai | sugestiva