O tragedie de proporții a avut loc pe litoralul rusesc al Mării Negre, după ce o dronă s-a prăbușit în apropierea unei plaje aglomerate din stațiunea Arhipo-Osipovka, aflată lângă Gelendjik. Potrivit informațiilor confirmate de BBC și preluate de presa internațională, cel puțin șapte persoane și-au pierdut viața, printre care trei copii, iar aproximativ 40 de oameni au fost răniți.

Momentul impactului a fost surprins în imagini video care au devenit rapid virale pe rețelele sociale. În înregistrare se observă cum drona lovește zona aflată în apropierea unei plaje pline de turiști, provocând panică și haos.

Autoritățile din regiunea Krasnodar au acuzat Ucraina de atac. Guvernatorul Veniamin Kondratyev a declarat, prin intermediul Telegram, că drona ar fi fost lansată de forțele ucrainene. Până la acest moment, partea ucraineană nu a oferit un punct de vedere oficial privind incidentul.

Centrul Operațional al regiunii Krasnodar a anunțat că aproximativ 40 de persoane au fost rănite. Dintre acestea, 21 au fost transportate la spital, iar alte 19 au primit îngrijiri medicale la fața locului.

Martorii povestesc că oamenii aflați pe plajă nu au avut timp să se adăpostească și că nu ar fi existat nicio avertizare înainte de explozie. Un turist a declarat presei locale că, în disperare, oamenii au încercat să se protejeze folosind șezlongurile de pe plajă, fără să știe de unde venea pericolul. Alți martori au relatat că au auzit mai întâi zgomote asemănătoare unor focuri de armă, urmate imediat de o explozie puternică.

Stațiunea Arhipo-Osipovka și orașul Gelendjik reprezintă unele dintre cele mai populare destinații de vacanță pentru turiștii ruși, mai ales în ultimii ani, pe fondul restricțiilor privind călătoriile externe. În plin sezon estival, plajele din zonă sunt frecvent pline de familii cu copii, ceea ce face ca amploarea tragediei să fie cu atât mai șocantă.

Ancheta este în desfășurare, iar circumstanțele exacte ale incidentului urmează să fie clarificate de autorități.

Sursa: Pe baza informațiilor BBC și a autorităților din regiunea Krasnodar.

Tot mai mulți români reclamă în ultima perioadă colete primite cu plata ramburs pentru produse pe care susțin că nu le-au comandat niciodată. Din păcate, ceea ce urmează după descoperirea unei astfel de situații este, în unele cazuri, la fel de revoltător precum tentativa de înșelăciune în sine.

Un cititor iLoveYouCluj ne-a relatat o experiență care ridică serioase semne de întrebare privind modul în care sunt gestionate sesizările de fraudă.

Cum s-a petrecut totul

Persoana vizată urma să primească un colet la adresa de domiciliu. Expeditorul cunoștea toate datele destinatarului, iar coletul era expediat cu ramburs în valoare de 290 de lei.

Destinatarul nu era acasă în momentul livrării și a rugat un vecin să ridice coletul și să achite suma.

Abia după ce a ajuns acasă și a desfăcut pachetul a constatat că produsul din interior nu fusese comandat niciodată.

Primul apel a fost către curierul din zonă, însă răspunsul primit a fost că acesta nu poate restitui banii și că situația trebuie discutată cu serviciul de relații cu clienții Cargus.

“Nu ne ocupăm de asta. Scrieți pe chat.”

De aici începe partea care, potrivit persoanei păgubite, este și mai greu de înțeles.

La call-center-ul Cargus, clientul spune că a explicat încă de la început că este vorba despre o posibilă fraudă și că dorește blocarea banilor înainte ca aceștia să ajungă la expeditor.

În locul unei proceduri clare, spune că a fost trimis către “chat-ul” de pe site-ul cargus.ro.

Problema este că acel “chat”, potrivit experienței relatate, nu funcționează ca un chat în timp real, ci reprezintă doar un formular prin care sunt colectate informații, fără posibilitatea unei intervenții imediate.

Clientul a sunat din nou la call-center și a explicat că formularul nu rezolvă urgența situației și a cerut ca operatorul să înregistreze sesizarea sau să inițieze blocarea plății.

Răspunsul primit, susține acesta, a fost că operatorul nu se ocupă de astfel de cazuri și că trebuie să completeze formularul online.

Mai mult, persoana care ne-a relatat incidentul afirmă că tonul folosit în conversație a fost lipsit de respect și că nu a existat nici cea mai mică intenție de a identifica o soluție.

O întrebare legitimă: unde poate reclama un român o posibilă fraudă?

Aici apare problema reală.

Dacă un client constată imediat că a fost victima unei posibile înșelăciuni, de ce nu există un departament sau o linie telefonică unde cazul să poată fi raportat imediat?

De ce nu există o procedură clară prin care plata ramburs să poată fi verificată sau suspendată până la clarificarea situației?

Și, mai ales, de ce un client care spune explicit că este victima unei posibile fraude este direcționat către un formular online, în loc să fie preluat de o persoană care să îi ofere sprijin?

Sunt suficiente verificările înainte ca unele firme să poată expedia colete cu ramburs?

Acest caz ridică și alte întrebări importante.

În spațiul public au fost semnalate în repetate rânduri tentative de înșelăciune prin colete cu ramburs pentru produse necomandate.

Consumatorii se întreabă dacă firmele de curierat verifică suficient identitatea comercianților cu care încheie contracte și dacă există mecanisme eficiente pentru blocarea rapidă a expeditorilor care generează reclamații repetate.

Nu afirmăm că firma de curierat este implicată în astfel de înșelătorii. Însă lipsa unor mecanisme eficiente de intervenție și dificultatea de a raporta rapid o posibilă fraudă ridică semne de întrebare care merită clarificate public.

Autoritățile ar trebui să verifice aceste situații

Considerăm că instituțiile competente, inclusiv Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Poliția Română, ar trebui să analizeze modul în care sunt gestionate sesizările privind coletele cu ramburs suspecte și dacă procedurile existente oferă într-adevăr protecție consumatorilor.

În momentul în care un client spune că este victima unei posibile fraude, acesta ar trebui să poată discuta imediat cu un operator pregătit pentru astfel de situații, nu să fie trimis către un formular online.

Un apel către Cargus

Poate că a venit momentul ca reprezentanții Cargus să răspundă public la câteva întrebări simple:

• Există o procedură telefonică pentru raportarea unei posibile fraude?
• Pot fi blocați temporar banii încasați prin ramburs până la verificarea unei reclamații?
• Ce verificări sunt făcute înainte de colaborarea cu comercianții care expediază colete cu ramburs?
• Câte reclamații privind produse necomandate au fost înregistrate în ultimul an?
• De ce un client care reclamă o posibilă fraudă este direcționat doar către un formular online?

Consumatorii merită răspunsuri și proceduri clare. Până atunci, recomandarea este ca orice colet cu ramburs să fie verificat cu maximă atenție înainte de plată, iar dacă există suspiciuni, cazul să fie raportat imediat atât firmei de curierat, cât și autorităților competente.

Dacă și dumneavoastră ați trecut printr-o experiență similară, ne puteți scrie pe adresa redacției iLoveYouCluj pentru a documenta amploarea acestui fenomen.

Contact

Un nou conflict izbucnește la Oradea, după ce administrația locală a decis să nu avizeze Marșul Pride, programat pentru sâmbătă, 25 iulie. Decizia Primăriei a stârnit reacții dure din partea organizatorilor și a organizațiilor pentru drepturile omului, care acuză autoritățile de încălcarea dreptului la liberă întrunire și susțin că manifestația va avea loc conform programului anunțat.

Refuzul vine după ce Asociația ARK Oradea a depus încă din 25 iunie notificarea pentru organizarea evenimentului, încercând să evite motivele administrative invocate în anii precedenți. Organizatorii au transmis că au propus peste 100 de variante de traseu, atât prin centrul municipiului, cât și pe străzi adiacente, tocmai pentru a elimina eventualele conflicte cu alte evenimente sau cu lucrările aflate în desfășurare.

Primăria invocă alte evenimente și lucrările din oraș

Potrivit reprezentanților Primăriei Oradea, niciunul dintre traseele propuse nu a putut fi aprobat.

Purtătorul de cuvânt al instituției, Octavian Haragoș, a explicat că toate variantele prezentate de organizatori traversează zona centrală a orașului, inclusiv Piața Unirii, Piața Ferdinand și parcurile din apropiere. Conform administrației locale, aceste spații sunt deja ocupate de evenimente aprobate anterior sau sunt afectate de lucrări edilitare aflate în desfășurare, motiv pentru care solicitarea nu a fost avizată.

Este pentru al treilea an consecutiv când Marșul Pride din Oradea nu primește aviz din partea autorităților locale, situație care a generat în repetate rânduri dispute între administrație și reprezentanții comunității LGBTQIA+.

Organizatorii acuză discriminare și contestă motivele invocate

Asociațiile ARK Oradea și ACCEPT au reacționat imediat după anunțul Primăriei, susținând că decizia reprezintă o nouă încercare de a împiedica desfășurarea unei adunări publice pașnice.

Reprezentanții celor două organizații afirmă că argumentele prezentate de administrația locală nu justifică interzicerea evenimentului și consideră că refuzul este unul discriminatoriu. În comunicatul transmis presei, aceștia critică inclusiv invocarea noțiunii de „bune moravuri” în motivarea deciziei, apreciind că un astfel de argument nu ar trebui folosit pentru limitarea dreptului la liberă întrunire.

Organizațiile susțin că decizia afectează nu doar comunitatea LGBTQIA+, ci și principiile privind libertatea de exprimare și dreptul cetățenilor de a participa la manifestații publice.

Marșul Pride ar urma să aibă loc în ciuda neavizării

În pofida refuzului primit din partea Primăriei, organizatorii au anunțat că nu renunță la eveniment. Potrivit acestora, participanții sunt așteptați sâmbătă, 25 iulie, începând cu ora 16:00, în fața sediului Primăriei Oradea.

Totodată, aceștia au transmis că la eveniment și-au anunțat prezența reprezentanți ai nouă misiuni diplomatice acreditate în România, precum și reprezentanți ai Instituției Avocatului Poporului, care vor monitoriza modul în care se desfășoară manifestația.

O decizie care reaprinde dezbaterea publică

Refuzul avizării Marșului Pride readuce în atenția opiniei publice dezbaterea privind echilibrul dintre atribuțiile administrației locale în gestionarea evenimentelor publice și respectarea dreptului constituțional la liberă întrunire.

În timp ce Primăria Oradea susține că decizia are la bază exclusiv motive administrative, organizatorii consideră că refuzul reprezintă o restrângere nejustificată a unui drept fundamental și spun că vor continua demersurile pentru organizarea manifestației.

Toate privirile sunt acum îndreptate către ziua de sâmbătă, când va deveni clar dacă Marșul Pride se va desfășura conform planurilor organizatorilor și cum vor gestiona autoritățile locale situația din teren.

Există vinuri bune.
Și există vinuri care spun o poveste.

Iar atunci când deschizi o sticlă de Muscat de la ZAIG & ENGELHARDT, nu torni doar vin într-un pahar. Torni istorie, tradiție, rădăcini și emoția unei moșteniri care a supraviețuit timpului.

Pe 9 Mai, de Ziua Internațională a Muscatului, povestea acestui soi devine mai vie ca niciodată. Și poate că nicăieri în România nu este spusă mai frumos decât în via veche de 100 de ani din Teaca, acolo unde ZAIG & ENGELHARDT păstrează încă sufletul vinului săsesc din Transilvania.

Legenda spune că Muscatul a pornit din Alexandria, a trecut prin Grecia și Germania, iar apoi s-a întors în Ardeal în bagajele sașilor veniți să construiască cetăți și comunități. Aici, într-un colț de Transilvanie cu un terroir spectaculos, Muscatul și-a găsit adevărata casă.

Dar ceea ce impresionează cu adevărat la ZAIG & ENGELHARDT nu este doar vinul.
Este felul în care oamenii locului au ales să nu lase istoria să moară.

Într-o lume în care multe crame urmăresc doar producția și profitul, familia ZAIG & ENGELHARDT a ales să păstreze vii soiurile vechi și identitatea autentică a zonei Teaca. Via Veche, plantată acum un secol de bunicii lui Ecke Zaig, este astăzi una dintre cele mai emoționante moșteniri viticole din România.

Acolo, Feteasca Albă și Muscat Ottonel cresc împreună de generații, exact cum au făcut-o acum sute de ani. Nu ca un experiment de marketing. Ci ca o tradiție transmisă din mână în mână, din suflet în suflet.

Poate tocmai de aceea vinurile ZAIG & ENGELHARDT au acel gust greu de explicat. Gustul care te face să închizi ochii după prima înghițitură și să simți că ai ajuns undeva unde timpul merge mai încet.

Crama din Teaca nu înseamnă doar vinificație modernă și tehnologie. Înseamnă respect pentru oameni, pentru pământ și pentru memoria locului. De peste un secol, poveștile adunate în vie sunt transformate în vinuri care nu încearcă să impresioneze prin artificii, ci prin autenticitate.

Iar asta se simte.

Se simte în aromele intense și elegante ale Muscatului.
Se simte în fiecare sticlă din gama Via Veche.
Se simte în fiecare vizită la cramă.

ZAIG & ENGELHARDT nu vinde doar vin.
Vinde emoție.
Vinde apartenență.
Vinde acel sentiment rar că încă mai există locuri în România unde tradiția este tratată cu respect și dusă mai departe cu demnitate.

Într-o epocă în care totul se schimbă rapid, există ceva profund emoționant în ideea că o vie plantată acum 100 de ani încă rodește. Că aceleași soiuri cultivate de sași încă trăiesc. Că poveștile bunicilor încă ajung pe mesele oamenilor printr-un pahar de vin.

Poate că asta înseamnă cu adevărat Ziua Muscatului.

Nu doar celebrarea unui soi.
Ci celebrarea memoriei, a rădăcinilor și a oamenilor care aleg să nu uite cine sunt.

Iar când vine vorba despre această poveste, numele care merită rostit este unul singur:

ZAIG & ENGELHARDT. 🍷

Criza de la ferma de animale sălbatice din Recea Cristur, județul Cluj, se adâncește după ce o nouă verificare în teren a scos la iveală încă 25 de cadavre. Descoperirea vine la doar o zi după ce aproximativ 70 de animale – bizoni, cerbi și căprioare – au fost găsite moarte, multe dintre ele aflate în stare avansată de descompunere, potrivit stirileprotv.ro.

O comisie mixtă formată din reprezentanți ai Prefecturii Cluj, DSVSA Cluj, IPJ Cluj – Biroul pentru Protecția Animalelor, Agenției pentru Protecția Mediului, Gărzii de Mediu, Direcției Silvice și Apelor Române s-a deplasat din nou la fermă. Suprafața exploatației este de aproximativ 400 de hectare, iar numărul total de animale se ridică la câteva sute.

Prefectul județului Cluj, Maria Forna, a declarat că zeci de animale moarte au fost identificate în diferite stadii de descompunere, iar multe dintre cele încă vii sunt într-o stare gravă de degradare fizică.

Cadavrele, aflate de mai multe săptămâni pe câmp, reprezintă un risc sanitar semnificativ. Autoritățile au anunțat că vor fi excavate gropi conforme legislației pentru îngroparea acestora, astfel încât să fie prevenită contaminarea pânzei freatice.

Un cerb aflat în stare critică a fost preluat de medicii veterinari pentru analize, iar rezultatele preliminare indică un nivel ridicat de bacterii și virusuri. Deși s-a dispus asigurarea hranei pentru animalele rămase, multe dintre ele sunt prea slăbite pentru a se alimenta corespunzător.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă cursul de apă care traversează terenul fermei. Reprezentanții Apelor Române monitorizează zona pentru a preveni răspândirea agenților patogeni în rețeaua hidrografică.

În perioada următoare va fi convocat Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor, urmând să fie stabilite măsuri concrete. Situația este complicată și de lipsa unor adăposturi specializate în județul Cluj pentru preluarea unor specii precum bizoni, mufloni, căprioare sau cerbi.