Connect with us

Prin Oras

MINCIUNA CU ”COMPENSAREA” LA ENERGIE: Doar 10% dintre consumatorii de gaze vor primi compensări. 60% dintre consumatorii de energie electrică vor primi 1-2 lei compensare pe lună

Alex Campian

Published

on

MINCIUNA CU ”COMPENSAREA” LA ENERGIE: Doar 10% dintre consumatorii de gaze vor primi compensări. 60% dintre consumatorii de energie electrică vor primi 1-2 lei compensare pe lună

Este haos privind plafonarea și compensarea facturilor la gaze și energie electrică: unii consumatori casnici au primit facturi compensate și plafonate, alții nu, însă au fost anunţaţi de majorarea tarifelor chiar şi de 5 ori. Explicația este simplă: doar 10% dintre consumatorii de gaze vor primi până la aproximativ 150 lei compensare pe lună şi 15% dintre consumatorii de energie electrică vor beneficia de un discount de până la 30 de lei pe lună, conform calculelor realizate de Asociaţiei Energia Inteligentă și citate de Agerpres.Reprezentanţii asociaţiei au explicat de ce facturile la gaze şi energie au venit fără preţuri compensate sau cu compensaţii infime, în contextul în care mulţi consumatori au semnalat că fie nu au primit compensaţii pe facturile la gaze şi energie, fie au primit discounturi de doar 1-2 lei/lună.Asociaţia aminteşte că plafonarea se aplică doar dacă preţurile depăşesc valoarea de 1 leu/kWh cu tot cu taxe (mai puţin abonamentul).“În situaţia consumatorilor care au rămas în serviciul universal sau au încheiat contracte la energie electrică în piaţa concurenţială până la 1 iulie 2021, preţurile nu depăşesc în general valoarea de 1 leu/kWh şi atunci nu se plafonează nimic. Apreciem că în cazul a peste 75% dintre consumatorii casnici de energie electrică nu are ce să se plafoneze anul acesta, neavând preţul peste 1 leu/kWh”, se arată în comunicat.La gaze, pentru a beneficia de plafonare, preţul trebuie să fie mai mare de 0,37 lei/kWh cu tot cu taxe (mai puţin abonamentul).“În situaţia consumatorilor care au fost trecuţi prin efectul legii în piaţa liberă la 1 iulie 2021 sau nu au încheiat contracte la gaze naturale în piaţa concurenţială după data de 1 iulie 2021, preţurile nu depăşesc în general valoarea de 0,37 lei/kWh şi atunci nu se plafonează nimic. Apreciem că în cazul a peste 85% dintre consumatorii casnici de gaze naturale nu are ce să se plafoneze anul acesta, neavând preţul peste 0,37 lei/kWh”, spun specialiştii.În ceea ce priveşte compensarea, aceasta se aplică doar în cazul în care consumatorul utilizează energie electrică sub 300 kWh/lună, dar nu mai puţin de 30 kWh, situaţie în care se aplică o compensaţie de 0,29 lei/kWh, din preţ cu taxe (dar fără abonament, rate şi alte servicii din factura de electricitate), dar doar în situaţia în care preţul energiei electrice din contract cu tot cu taxe este mai mare de 0,68 lei/kWh.În situaţia în care preţul din factură este sub această valoare, consumatorul consumă mai puţin de 30 kWh sau mai mult de 300 kWh, acesta nu primeşte nici o compensaţie.În situaţia consumatorilor care au rămas în serviciul universal sau au încheiat contracte la energie electrică în piaţa concurenţială până la 1 iulie 2021, preţurile medii la energiei electrică sunt de circa 0,69 – 0,7 lei/kWh şi atunci compensarea este de 0,7 – 0,68 = 0,02 lei/kWh / 0,69 – 0,68 = 0,01 lei/kWh , respectiv pentru consumul mediu de enrgie electrică de 125 kWh, rezultă o compensaţie de 1,25 – 2,5 lei/lună.“Apreciem că circa 25% din consumatori casnici de energie electrică nu se încadrează în condiţiile de consum şi nu vor beneficia de nici o compensaţie; circa 60% dintre consumatorii casnici de energie electrică vor primi 1-2 lei compensare pe lună; circa 15% dintre consumatorii casnici de energie electrică vor primi până la aproximativ 30 lei compensare pe lună”, au continuat reprezentanţii asociaţiei.La gaze, în cazul în care utilizatorul consumă mai mult de 20 mc şi puţin de 150 mc gaze naturale în luna noiembrie 202, se acordă o compensaţie de 33% din preţul gazelor din propriul contract (dar fără abonament, rate şi alte servicii din factura de gaz), dar doar în situaţia în care preţul gazelor naturale fără tarife şi taxe este mai mare de 0,125 lei/kWh.În situaţia în care preţul gazelor marfă din factură este sub 0,125 lei/kWh (preţ final de cca. 0,208 lei/KkWh), dacă consumul este mai mare de 150 mc luna noiembrie 2021 sau sub 20 mc/lună, consumatorul nu primeşte nici o compensaţie.În situaţia consumatorilor care au fost trecuţi prin efectul legii în piaţa liberă la 1 iulie 2021 sau nu au încheiat contracte la gaze naturale în piaţa concurenţială după data de 1 iulie 2021, preţurile nu depăşesc în luna noiembrie, în general valoarea de 0,208 lei/kWh şi atunci nu se plafonează nimic.“Apreciem că circa 40% din consumatori casnici de gaze nu se încadrează în condiţiile de consum şi nu vor beneficia de nici o compensaţie; circa 50% dintre consumatorii casnici de gaze naturale au preţul gazelor în anul acesta sub limita preţului impus de lege pentru care se acordă compensaţie şi nu vor beneficia de nici o compensaţie; circa 10% dintre consumatorii casnici de gaze vor primi până la aproximativ 150 lei compensare pe lună”, au conchis specialiştii.  

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite