Connect with us

Prin Oras

PREGĂTIȚI-VĂ DE ZECE ANI DE MIZERIE ȘI MUNICIPIU BLOCAT: Metroul și trenul metropolitan au primit undă verde de la Guvern

Alex Campian

Published

on

PREGĂTIȚI-VĂ DE ZECE ANI DE MIZERIE ȘI MUNICIPIU BLOCAT: Metroul și trenul metropolitan au primit undă verde de la Guvern

Indicatorii tehnico-economici pentru metroul din Cluj-Napoca au fost aprobați marți de Executiv, a anunțat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului.Este vorba despre indicatorii tehnico- economici pentru Magistrala de Metrou M 1 de la Cluj Napoca, linia cu 19 staţii şi o lungime de 21 kilometri, având o valoarea totală a investiţiei de 2 miliarde de euro – din care 300 de milioane prin PNRR (pentru lucrări la staţii şi structuri).Termenul de realizare este de 8 ani – după papagalii de la G4 Media și de ZECE ANI conform celor afirmate de purtătorul de cuvânt al Guvernului.”Au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai metroului Cluj. Hotărârea de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii ‘Tren metropolitan Gilău-Floreşti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonţida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: magistrala I de metrou şi tren metropolitan’. Durata de execuţie a investiţiei, circa 10 ani, cu o linie de metrou uşor care include 19 staţii subterane cu un traseu de 21 de kilometri”, a precizat Cărbunaru.Poate citesc și citează corect și ”deontologii” de la G4 Media.Licitaţia pentru execuţie ar trebui lansată anul viitor. Deocamdată nu avem nervii necesari să căutăm și să republicăm toate minciunile și promisiunile despre termene de execuție făcute de către Emil Boc, dar SUBLINIEM faptul că în 16 ani NICI MĂCAR o invetiție nu afost GATA LA TIMP. Ultima mizerie, un drum de legătură cu CREIC de 1,9 kilometri nu s-a realizat în 6 ani, în schimb a costat cât nu costă un tronson echivalent de autostradă.Linia face parte din proiectul ,,Trenului Metropolitan şi Metrou”, sistem de transport care ”taie” Clujul de la Vest la Est. Pentru prima fază a proiectului sunt prevăzute lucrări la structuri pentru secţiunea Sfânta Maria- Europa Unită, 9 staţii şi 7,5 kilometri cu termen de realizare 2026 în timp ce, faza a doua, următoarele 10 staţii pe segmentul Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km.Pe lângă finanţarea europeană, inclusiv PNRR şi cea de la Bugetul de Stat, la realizarea obiectivului va contribui şi Primăria Cluj Napoca, precizează oficialul Guvernului”Guvernul a adoptat astăzi, 28 decembrie 2021, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”. Prin obiectivul de investiții menționat se are în vedere construcția unei linii de metrou ușor cu o lungime 21,03 km, cu 19 stații subterane și un depou suprateran. Amplasamentul este în Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca și Comuna Florești. Ordonatorul principal de credite este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, iar beneficiarii sunt UAT Municipiul Cluj-Napoca și UAT Comuna Florești.Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 10.112.816 mii lei, iar finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile (inclusiv PNRR), de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum și de la bugetul local al UAT Municipiul Cluj-Napoca și al UAT Comuna Florești, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.” – a declarat oficialul Guvernului.Poveștile cu cai verzi pe pereți ale lui Emil BocPotrivit Notei de Fundamentare a actului normativ, trenurile vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti. „Construcția unei linii de metrou ușor, cu 19 stații subterane în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens) și un depou suprateran”.În noiembrie, Ionel Oprea, șeful de proiect al metroului din Cluj, susținea că metroul din Cluj va fi unul ușor, la fel ca cele din Brescia, Genovasau Torino, va fi mai ieftin și va avea o capacitate mai mică de transport decât cele din București sau Budapesta.  Că va avea o lungime totală va fi de 21 de km și durata execuției construcției va ajunge la 128 de luni. Deci, peste 10 ani, aproape 11. Și mai spunea că:”Noi estimăm, pe baza modelului nostru, că, la punerea în funcție, [vor circula] 160 de mii de călători pe zi, în 2030. Azi cea mai aglomerată linie din București duce 190 de mii de călători pe zi”.În iulie Zoltan Coroian, directorul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, a vorbit, la un post de radio local, despre situaţia metroului clujean, şi dacă aceasta este soluţia viabilă pentru a fluidiza traficul din Cluj-Napoca.„În momentul de faţă, la nivelul miezului zonei metropolitane Cluj, adică municipiul Cluj-Napoca, comunele Floreşti, Baciu, Apahida, până în Gilău, discutăm de o populaţie de peste 500.000 de locuitori. Cu tot cu studenţi, cu tot, ajungem la vreo 550.000.  La aceştia se adaugă încă 40-50.000 de cetăţeni care folosesc zilnic infrastructura din Cluj-Napoca, nu doar pentru tranzit. Mă refer la cei care trec prin aeoroport, care merg la spitale ş.a.Creşterea reală a populaţiei, în ultimii 12 ani, este cam de 5% pe an, la nivelul zonei metropolitane. Asta înseamnă că, în următorii 10-12 ani, probabil vom ajunge la 1 milion de locuitori. Pentru asta trebuie să ne pregătim de acum.Doar în zona metropolitană Cluj şi Bucureşti, populaţia este în creştere, în restul ţării este în descreştere. Problemele în cele două zone sunt altele, totdeauna proiectele trebuie lucrate pentru viitor”.Conform datelor înregistrate în PMUD, pe intrarea vestică din oraș (Calea Florești, la vest de nodul N) se înregistrează în fiecare zi lucrătoare 58.660 de vehicule. Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România. Acest volum de trafic este distribuit pe străzi cu intersecții la nivel și cu cel mult două benzi de circulație pe sens. Axa vest – est prin centrul orașului este pe departe cea mai încărcată axă de transport în comun, pe porțiunea între str. Câmpului și sensul giratoriu din Mărăști. Axa vest – est de transport în comun prezintă pe anumite tronsoane valori de încărcare de aproape 6.000 de pasageri pe oră și sens. Această valoare este limita superioară pentru care se poate asigura transportul în comun cu un mod ”clasic”: autobuz / troleibuz / tramvai care împarte parțial sau total calea de rulare cu cea pentru transport general, și care are intersecții la nivel cu alte axe de transport.Prin urmare, pe axa vest – est circulă, în 24 de ore, 144.000 de oameni cu diverse treburi. Mai punem 16.000 și aflăm de ce avem nevoie de metrou.Bun, veți zice: scăpăm de poluare, de aglomerare șamd. Să vă aduc aminte de declarația viceprimarului Dan Tarcea, cum că în Cluj Napoca există în prezent 210.000 de mașini, iar numărul acestora va ajunge în câțiva ani la 300.000, față de numai 56.000 câte erau în anul 2000. De fapt vorbim despre peste 170.000 de mașini, dintre care peste 136.000 de autoturisme, sunt înmatriculate în Cluj-Napoca. Mai vin studenții cu vreo 20.000 de mașini și ne mai tranzitează orașul (CĂ NU AVEM CENTRURĂ OCOLITOARE ȘI NICI NU O SĂ AVEM, CĂ A FOST SACRIFICATĂ DE BOC PENTRU POVESTEA CU METROUL), vreo 50 – 60.000 de mașini.Hai să zicem ca ei, că avem 210.000 de mașini în care circulă, conform declarațiilor publice doar câte o singură persoană, deci 210.000 de clujeni circulă zilnic, fiecare îmbrăcat în mașina lui, pe axa vest – est. Adică 8750 de clujeni pe oră. La care îi adăugăm pe cei din mijloacele de transport în comun (6000 de persoane pe oră în autobuz, troleibuz, tramvai – conform date PMUD). Adică încă 144.000 de clujejeni pe zi. Rezultă că, au, n-au treabă, 354.000 de clujeni, tot Clujul, e pe drumuri în fiecare zi.Exagerăm, de dragul minciunilor cu care ne umple administrația Boc de peste 16 ani: milioane de parcări (sunt doar 38.000, la cele 210.000 de autoturisme), centruri ocolitoare șamd.Adevărul statistic pe ”mobilitate” în Cluj Napoca este că sunt zeci de mii de clujeni care nu și-au părăsit cartierul NICIODATĂ în viața lor. Sunt Mănăștureni care habar nu au cum arată Mărăștiul (și invers); grigoreștiști care n-au fost în Gheorgheni (și invers), iar pentru cei Dintre Lacuri, Dâmbu Rotund nu există, este o invenție (și invers).Bucureștiul cu zonele limitrofe depășește 2,5 milioane de locuitori (și transportă pe liniile mari doar 190.000 de locuitori pe zi), pe când Cluj Napoca, împreună cu comunele alăturate, care sunt de facto cartiere, la care se mai adaugă studenții, muncitorii navetiști și turiștii, nu trece de 500.000 de locuitori. De unde scoatem 160.000 consumatori pe zi? Mai ales că mașinile proprietate privată, oricât de comunist s-a dovedit Boc în ultimii ani, nu vor putea fi interzise. Mai ales că trebuie să mănânce și restul transportului în comun ceva la gura sa, adică 144.000 de consumatori pe zi. Deci, de unde scoatem 304.000 de clujeni dornici să se dea cu troleul, metroul, busul și tramvaiul?Coroian dădea ca termen de finalizare al metroului anul 2028. Realitatea este că (DEJA) suntem relocați ca finalizare pentru 2032-2033. Ani în care poate o să avem o hală-depozit pentru garnituri pe undeva prin Florești, o gaură-tunel către niciunde și o stație prin capătul Mănășturului, pentru poze, și cam atât. În rest, foarte mult deranj zilnic și perspectiva de faliment bugetar – char dacă Boc ne-a arătat că știe să economisească când nu are pe ce da banii.PS: Era să uit: Trenul metropolitan Cluj este prea scump și nu se justifică, spune inginerul Ionel Oprea, care a condus echipa ce a realizat studiile de fezabilitate pentru metrou și trenul metropolitan.Ori, ce citim în știre? Da, ”tren metropolitan și metrou”, aprobate ca parametri tehnici de către Guvern.Ăștia nici ce rahat mănâncă cu o zi înainte nu-și mai aduc aminte, atâta rahat mănâncă.

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite