Connect with us

Prin Oras

Ștefan Gadola, Consulul onorific al Kazahstanului la Cluj, despre tensiunile din fosta republică sovietică: Partea română urmărește cu atenție situația din zonă

Alex Campian

Published

on

Ștefan Gadola, Consulul onorific al Kazahstanului la Cluj, despre tensiunile din fosta republică sovietică: Partea română urmărește cu atenție situația din zonă

Rusia a început deja să transfere forțele sale pacificatoare în Kazahstan, în urma solicitării CSTO (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă), iar poliția din Almatî, capitala administrativă a țării, a anunțat „eliminarea” a zeci de protestatari. Consulul onorific al Republicii Kazahstan la Cluj, Ștefan Gadola, apreciază situația din fosta republică sovietică drept una tensionată. Potrivit acestuia, partea română urmărește cu atenție situația din vecinătatea Rusiei.Ample proteste au izbucnit marți în Kazahstan după ce guvernul a ridicat plafonul preţurilor gazului petrolier lichefiat (GPL), potrivit lenta.ruProtestele au început pe 2 ianuarie 2022, după ce anterior plafonul preţurilor GPL fusese ridicat, în oraşul Zhanaozen, din provincia sud-vestică Mangystau. „Situația din Kazahstan este în continuă schimbare. Nu poate fi formulată o poziție concretă în contextul în care situația din zonă evoluează. Chiar ieri am fost la Ambasadă, este clar că situația din fosta republică sovietică este în schimbare. Partea română urmărește cu atenție evoluția din zonă”, a declarat Ștefan Gadola, Consul onorific al Republicii Kazahstan la Cluj. Potrivit lui Gadola, românii din Kazahstan au primit ajutor prin intermediul ambasadei. „Din ce am aflat noi, sunt și români acolo, care au avut probleme și pe care am încercat să-i aducem în țară.Acest aspect a fost rezolvat prin intermediul Ambasadei României de acolo”, a adăugat Ștefan Gadola. Relațiile bilaterale româno-kazahe nu sunt afectate de situația tot mai tensionantă din Kazahstan, potrivit Consulul onorific al Republicii Kazahstan la Cluj, Ștefan Gadola. forțe de ordine din Kazahstan pe baricade în timpul acțiunii de protest Almatî, 5 ianuarie 2022sursa foto: pavel miheev/reutersTreptat, protestele au cuprins orașele importante ale Kazahstanului, iar revendicările au comportat o tentă politică. Ulterior, preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a acceptat miercuri demisia guvernului, drept răspuns la manifestaţiile împotriva creşterii preţului la gaz care au avut loc în această ţară bogată în petrol din Asia Centrală.Protestele au început duminică, după o creştere a preţurilor la gazul natural lichefiat (GNL), în oraşul Janaozen, în vestul ţării, înainte de a se extinde spre marele oraş regional Aktau, pe malul Mării Caspice, apoi în Almatî.Guvernul a încercat într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului la GNL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului.În cursul după-amiezii de miercuri, protestele au degenerat, iar manifestanții au demolat bustul fostului președinte kazah Nursultan Nazarbaiev.Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, anunța miercuri introducerea regimului de „stare de urgență” pe teritoriul fostei republici sovietice, după ce inițial starea de urgență a fost decretată doar pentru orașul Nur-Sultan din 5-19 ianuarie, potrivit lenta.ru. Două publicații online cu impact national, Orda.kz și GazTag au fost blocate pe fondul protestelor de massă.Miercuri, în jurul orei 14, internetul nu a mai putut fi accesat pe întreg teritoriul țării. Astfel, potrivit Telegram-canal Sputnik Kazahstan, începând de miercuri internetul a fost deconectat, iar serviciile messenger, Whats App și Telegram, au devenit indisponibile. Autoritățile din Kazahstan au solicitat sprijin militar prin intermediul CSTO (Organizația Tratatului se Securitate Colectivă), structură din care face parte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kîrgîstan, Tadjikistean, Turkmenistan. În prealabil, președinții Rusiei și Belarusului, Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko au avut o discuție telefonică privind situația din Kazahstan. În dimineața zilei de joi, Forțele Aerospațiale Ruse au început să transfere o parte a pacificatorilor săi în Kazahstan, în urma solicitării la nivel de CSTO. Între timp, o serie de transportoare blindate şi zeci de militari au intrat joi dimineaţa în piaţa centrală din Almatî, capitala economică a Kazahstanului, unde sute de manifestanţi protestau a treia zi consecutiv împotriva guvernului, potrivit Reuters, citat de Agerpres. Reprezentanții structurilor polițienești din cel mai mare oraş al ţării au afirmat, potrivit agenţiei ruse Interfax, preluată de Reuters, că zeci de participanţi la revoltă au fost “eliminaţi”.Poziția oficială a KazahstanuluiAmbasada Kazahstanului în România a expus și o poziție oficială în urma evenimentelor derulate în ultimele zile în vecinătatea Rusiei. „La 5 ianuarie 2022, a fost instituită starea de urgență în toată țara prin decretele președintelui Republicii Kazahstan, Kassym-Jomart Tokayev.Initial, mitingurile au inceput in regiunea Mangistau, ai carei locuitori au cerut reducerea preturilor cu amanuntul la gazul lichefiat. Ca răspuns la aceasta, în numele Șefului Statului, Guvernul a luat cu promptitudine măsuri de reducere a acestora și a introdus un moratoriu privind creșterile de prețuri pentru produsele alimentare, combustibili și lubrifianți, precum și costurile pentru utilităţi. Toți cei reținuți în primele zile ale acțiunilor de protest au fost eliberați.Cu toate acestea, protestele din alte orașe mari au escaladat în revolte și atacuri asupra organelor guvernamentale.Mai mult, evenimentele de la Almaty – atacurile asupra instalațiilor administrative și militare, preluarea aeroportului și reținerea aeronavelor străine de pasageri și marfă – mărturisesc nivelul ridicat de pregătire și coordonare a acțiunilor atacatorilor. Analiza arată că Kazahstanul s-a confruntat cu o incursiune armată a grupărilor teroriste antrenate în străinătate.În legătură cu o agravare bruscă a situației, președintele Kassym-Jomart Tokayev a preluat funcția de președinte al Consiliului de Securitate al Republicii Kazahstan și a făcut un apel către statele membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă cu o cerere de asistență militară în desfășurarea operațiunii de combatere a terorismului. Starea de urgență declarată include un set de măsuri care vizează menținerea siguranței publice și a statului de drept. Agențiile de aplicare a legii și Forțele Armate ale Republicii Kazahstan sunt autorizate să suprime orice acțiuni ilegale.În același timp, statul va proteja în continuare drepturile și interesele tuturor reprezentanților poporului nostru multietnic și multiconfesional, precum și siguranța cetățenilor străini din țară, inclusiv a corpului diplomatic și a jurnaliştilor. Investițiile străine și afacerile companiilor străine vor fi protejate.Republica Kazahstan se angajează să respecte obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului și să continue cursul reformelor în cadrul conceptului de „stat auditiv” implementat de președintele Republicii Kazahstan – Kassym-Jomart Tokayev.Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan menține contacte constante cu partenerii internaționali în legătură cu problemele actuale ale cooperării bilaterale și multilaterale”, potrivit declarației MAE al Republicii Kazahstan.  sursa foto: rianovosti 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite