Connect with us

Prin Oras

A venit ANAF cu Boboteaza

Alex Campian

Published

on

Ce bine-mi pare c-ați luat țeapă!

Românii îşi încep anul, conştiincioşi, la coadă la taxe şi impozite. Că “digitalizarea” României este o reuşită a dosarului cu şină: se pot plăti taxele şi impozitele online, doar trebuie să nimeriţi corect “Camera 4 de la etajul doi”…“Ghişeul punct ro” nu înlocuieşte în mentalul colectiv adevăratul ghişeu, cel la care te duci să faci o plecăciune în faţa funcţionarului. Şi nici nu se socializează pe platforma online aşa cum se face la coadă. Dacă pagina de Facebook în noul Meta va fi înlocuită cu o coadă virtuală (“Ce se dă aici, maică?” “Bârfe, maică, păreri”), în România succesul va fi garantat.Trăim din nostalgii. Ne-a spus-o şi veşnicul primar al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, după ce oamenii s-au aşezat la cozi interminabile în prima zi lucrătoare a noului an, şă-şi plătească taxele şi impozitele şi să “prindă” un loc de parcare pe principiul “primul venit, primul servit”: se pot așeza în continuare la cozi cei “nostalgici”.Asta după ce s-a anunţat cu surle şi trâmbiţe că cererile se pot depune şi online. Dar nimeni nu are încredere în online-ul lui Boc – că şi la Cluj-Napoca “digitalizarea” a prins. Dar numai în sectorul băncuţe “smart”. În rest, celebra angajată digital “Antonia” tot la stadiul de fişier “excel” a rămas.Dar nu despre digitalizare aş fi vrut să vorbim, ci despre taxe şi impozite. Guvernul a fost amabil să mărească salariul minim pe economie şi, prin asta, să mărească plafonul de impozitare salarială. Iar nu mai va fi suta de lei primită la salariu ce-a fost, ci doar cât colectează statul din ea şi cât binevoieşte să-i lase angajatului şi scârbei de patron din câştigul său, după ce va fi contribuit la “bunăstarea” angajatului. Că statul a dat, dar n-a dat de la el – că n-are de unde. În fond, peste 80% din buget se duce în salarii bugetare şi pensii nesimţite.Dacă ar fi după “statul” acesta, grijuliu cu sine însuşi, s-ar impozita şi purecii pe care-i mai fac prin mediul de afaceri puţinii patroni – intreprinzători rămaşi prin ţară.Până acum, se scoteau bani pentru distracţiile guvernamentale din pământ, din piatră seacă. De acum, se vor scoate şi din virtual şi discuţii online. ANAF le ia la purecat veniturile influencerilor și creatorilor de conținut online care (poate) obțin independent venituri din postările pe Facebook, Instagram și alte rețele sociale. Aceştia trebuie să plătească impozit, atât în cazul veniturilor în bani, cât și al bunurilor, vacanțelor sau altor avantaje obținute astfel de la diverse companii care vor să se promoveze.Îmi aduce aminte de cum voia ANAF să planteze inspectori fiscali la nunţi şi botezuri şi să dijmuiască “darul”. Dar le-a stricat Covid-19 planurile, că nu prea s-au mai ţinut nunţi şi botezuri. În schimb, s-a dezvoltat munca în online.Cum au să descopere evazioniştii online inspectorii ANAF, într-o Românie digitalizată de râsul curcilor şi dacă au să considere “câştig” impozabil ce realizează “influiencerii” Simion şi Şoşoacă, nu e treaba noastră.Treaba noastră este să încercăm să armonizăm această dorinţă a ANAF cu năzuinţele Bisericii Ortodoxe Române de a colecta şi ea de la enoriaşi la început de an.Să punem la masa tratativelor reprezentanţii guvernului și pe cei ai BOR, să se armonizeze să-i poată “călca“ pe români doar de Bobotează.Că sunt dese cazurile în care cei de la Fisc s-au plâns că, dacă nimeresc în casa contribuabilului după ce vine preotul, nu mai găsesc nimic de luat. Pe de altă parte, nici preoților nu li se pare creștinește să vină Fiscul primul și să-l lase pe bietul enoriaș cu pereţii goi, să nu mai aibă și ei măcar o plasmă, o carpetă cu “Răpirea din Serai“ sau un bibelou cu balerină de udat cu șomoiogul de agheasmă…Așa că, frumos ar fi să intre în casa omului doar împreună, să ia toate lucrurile găsite și să le împartă la ieșire.Şi, gata!

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite