Connect with us

Prin Oras

Adio, aquapark în Cluj-Napoca? După ani de promisiuni goale, conducerea Primăriei și-a dat seama ca nu are teren potrivit pentru că pământurile Clujului o iau la vale

Alex Campian

Published

on

Adio, aquapark în Cluj-Napoca? După ani de promisiuni goale, conducerea Primăriei și-a dat seama ca nu are teren potrivit pentru că pământurile Clujului o iau la vale

Realizarea unui aquapark în Cluj-Napoca este o promisiune cu care clujenii au fost amăgiți de către primarul Emil Boc de-a lungul anilor. După ce ani la rând, conducerea Primăriei a bătut apa în piuă cu construirea unui aquapark în zona Becaș, s-a renunțat la acel teren în favoarea amenajării Parcului Est. Acum, altă variantă nu mai există. Viceprimarul Dan Tarcea a declarat, astăzi, că Primăria caută un teren potrivit chiar și în afara orașului. Între timp, Primăria Chinteni a făcut demersuri pentru realizarea unui aquapark.„Din păcate căutăm variante pentru a putea amplasa un aquapark. Am avut o variantă inițială acolo unde este Parcul Est. În urma consultărilor cu specialiștii, opinia publică și cetățenii, decizia a fost ca să nu mai facem un aquapark acolo. Au fost foarte multe petiții ca să nu facem un aquapark și să transformăm acea zonă în cel mai mare parc al Clujului. Ne-am dus pe mâna specialiștilor și a celor care au venit cu aceste propuneri și, din păcate, nu am găsit o altă zonă unde am putea să facem un aquapark”, a spus Tarcea, în timpul unei emisiuni radio.Pentru construirea unui aquapark este nevoie de un teren mare, de câteva hectare, iar zona Clujului este problematică. Dealurile din municipiu prezintă alunecări de teren și s-ar ajunge la niște costuri enorme așa cum s-a întâmplat pe Dealul Lomb, unde Primăria a construit Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative și Centrul de Sprijinire a Afacerilor plus drumul de acces. Atât clădirile cât și drumul au necesitat costuri suplimentare. Imobilele au crăpat, parcarea la fel, iar drumul a fost construit în șase ani din cauza alunecărilor de teren. La fel s-ar întâmpla și în cazul în care Primăria ar opta pentru un teren cu alunecări de teren pentru a face aquapark.„Primăria municipiului nu deține terenuri de suprafețe de 4-5-6 hectare ca să putem face un aquapark într-o zonă cu foarte multe dealuri la care trebuie să facem multe lucrări de consolidare pentru că alunecă dealurile și vă dau exemplul din Borhanci unde am vrut să facem un cartier de case pentru tineret și în momentul în care am făcut toate studiile geo ne-ar fi costat mai mult consolidările decât casele în sine. Atunci am decis ca acolo să facem un hub educațional mai mic, cu o încărcare mai mică a dealului și cu consolidări mai mici și să facem și o pădure parc pentru a putea să consolidăm tot dealul. Evident, vom continua să căutăm teren pentru aquapark. Știu că există în zona Clujului mai multe zone că nu trebuie să fie neapărat în municipiul Cluj-Napoca un aquapark, ci poate să fie și în afara orașului, la 5, la 7 kilometri de Cluj-Napoca. Problema cea mai mare pentru aquapark este identificarea terenului . Evident că este un proiect pe care ne dorim să îl putem realiza ca să nu mai fie clujenii nevoiți să meargă în alte orașe”, a afirmat viceprimarul.Clujenii i-au sugerat lui Dan Tarcea să facă aquapark pe Valea Chintăului. Însă, potrivit viceprimarului „Primăria nu are 40 de hectare acolo. Cărțile funciare, din păcate, multe dintre ele sunt neactualizate și apare Statul Român, dar Primăria Municipiului Cluj-Napoca nu are 40 de hectare pe Valea Chintăului. Discutăm despre o zonă de pășune, dar asta este cu siguranță altceva”.Primăria Chinteni a început de cel puțin 5 ani demersurile pentru construirea unui aquapark. Deocamdată nu este nimic concret nici în localitatea vecină municipiului Cluj-Napoca. Se dorește realizarea investiției pe un teren de 10 hectare, proiectul fiind estimat la 25 milioane euro.„Ar fi foarte bine să fie un proiect viabil și să poată fi realizat. M-aș bucura foarte mult pentru că noi trebuie să gândim la nivel metropolitan. Nu mai trebuie să gândim neapărat la nivel local și este foarte bine dacă într-o proximitate de 10-15 kilometri un asemenea aquapark ar fi foarte binevenit. Trebuie creat și accesul la un asemenea aquapark că degeaba este aquapark dacă nu este acces și cele câteva mii de persoane care s-ar duce în fiecare zi acolo nu ar avea cum să ajungă la aquapark”, a încheiat Tarcea.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite