Connect with us

Prin Oras

Bike-Sharing, un proiect de PR și atât. Iar trotinetele electrice, ”cu spate în primărie”, au îngropat și ce nu s-a realizat

Alex Campian

Published

on

Bike-Sharing, un proiect de PR și atât. Iar trotinetele electrice, ”cu spate în primărie”, au îngropat și ce nu s-a realizat

Prin mai, anul curent, Ecoul lui Boc, Dan Tarcea, anunța ”un nou sezon” de ”bike-sharing” și cumpoși ajunge în posesia unui abonament doar dând click-uri pe site-ul municipalității. De curiozitate, am urmărit cum se așterne praful peste bicicletele introduse în acest proiect, majoritatea niște dărăpânături de prin 2012, anul în care s-a anunțat această ”facilitate” de ”mobilitate”. Cât despre pistele pentru biciclete, Cluj-Napoca cred că este unic în lume cu piste vopsite pompierește peeste dale (să zdruncine șalelele, să dea de lucru chiropractori) și care pornesc (fără nici o logică) de niciunde,către nicăieri. La zece ani de la lansarea proiectului acesta este o mizerie marca non-administrația Boc: fără coerență, fără elemente de siguranță, pompieristic, realizat în bătaie de joc, cât să mai bifeze Maestrul și Excelența Sa încă o ”realizare” în agendă, să-și mai tragă niște poze pentru albumul de facebook și să mai azvârle niște vorbe în spațiul public.
Tot de zece ani, îi vedem pe bicicliștii Clujului încercând să facă ”masă critică” în încercarea de a atenționa această non-administrație cu privire la incoerența sistemului de bike-sharing și cum acesta le pune în pericol integritatea.
CITEȘTE ȘI:

Colac peste pupăză, în ciuda unui ”regulament” anunțat pompos de către municipalitate, pe care nu-l respectă/aplică nici măcar inutila Poliție locală, s-a umplut orașul de trotinetiști care circulă bezmetic. Și, în ciuda deselor reclamații și atenționări cu privire la acest fenomen, municipalitatea nu ia măsuri să reglementeze situația, decât formal, din gură – deși orașe, precum Parisul, au început sîinterzică trotinetele din cauza pericolului pe care-l reprezintă pentru participanții la trafic, inclusiv pentru integritatea bezmeticilor care le folosesc ca pe tarla, non-administrația Cluj-Napoca nu intervine.
CITEȘTE ȘI:

Nu știm cine ține spatele în Primărie acestei afaceri sulfuroase (fără autorizare, după cum am arătat), cu potențial maxim de fraudă fiscală, că, deși municipiul Constanța a interzis trotinetele, la noi a ieșit Ecoul lui Boc, Dan Tarcea să se lovească cu inutilul ”regulament” de piept.
CITEȘTE ȘI:

La ora actuală, trotuarele Cluj-Napoca, când nu sunt într-un perpetuu șantier, sunt împărțite, frățește, cu riscurile de rigoare, de pietoni (unii cu dizabilități, dar cui să-i pese din non-administrația clujeană că aceștia se pot răni?), trotinete, biciclete, scutere, motociclete și mașini. Dar bicicletele sunt mai mult proprietate personală, că cele de la ”Cluj Bike” zac în standuri și adună praf.

CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

Iată încă o azvârlire de bani pe fereastră, marca acestei non-administrații locale care se ocupă doar de cultul ”personullității” micului Prim Gospodar!
Nu ne repetăm, rămâne valabil materialul publicat în 2020 de Ziar de Cluj:
”(…) În ciuda unei investiții uriașe (peste 3 milioane de euro) și trei ani de întârziere, proiectul a avut de la început multe nereguli, în special în ceea ce privește pistele de biciclete care au fost amenajate mai mult ca să dea numărul de kilometri din proiect. Acest proiect și-a dovedit limitele de mult timp astfel că trebuia să fie continuat de către municipalitate, așa cum anunța primarul Emil Boc în 2017, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.
În acest moment turiștii și cei care se mută acum în oraș nu au posibilitatea să folosească bicicletele pentru că nu se mai eliberează carduri. Spre deosebire de alte orașe europene nu există posibilitatea ca bicicletele să fie închiriate în baza unui card bancar.
(…) Dincolo de faptul că proiectul poate fi folosit doar de un număr limitat de persoane, cei care folosesc aceste biciclete reclamă grave probleme în ceea ce privește mentenanța stațiilor. Mai mult, sunt 25.000 de carduri pentru 500 de biciclete, este evident că acest proiect trebuie extins.
”Stațiile, ba sunt off-line, ba le cade netul, ba sunt goale, ba sunt pline și nu ai unde lasă bicicleta.
Ce folos ca exista aceasta facilitate oferita de primărie dacă mentenanță lasă muuult de dorit?mai ales zilele acestea când este poate cel mai benefic mijloc de transport”, potrivit unui biciclist.  (…)
Cluj Bike, un proiect de 3 milioane de euro, cu foarte multe erori.
Primarul prezintă “strada smart” şi sistemul de “bike sharing” ca mari realizări doar ca, nefiind continuate, rămân simple proiecte de imagine electorală: “Clujul primul oras cu…”, consideră specialiştii ProBikeAddiction.  De exemplu, proiectul Cluj Bike a rămas la nivelul de testare cu multe erori. Respectiv:  În Mănăştur, dacă ajungeai în staţia de biciclete la 8 fără 20 nu mai găseai nicio bicicletă. În centru, mergeai şi te învârteai o jumătate de oră pentru că toate staţiile erau ocupate. Staţiile din centru în loc să fie în locuri vizibile, au fost ascunse pe străduţe. Nu a fost gândit sistemul ca să fie eficient si a rămas la câteva sute de biciclete, nu la mii aşa cum ar fi necesar.
O altă problemă sesizată de către bicicliști sunt pistele de biciclete mult prea înguste, sau amenajate pe benzile dedicate, sau pe străduțe fără a exista o continuitate între ele. Ei acuză că au făcut piste unde au avut loc, nu unde este nevoie de ele, respectiv să lege zonele de interes.
”Benzile comune pentru transport public şi de biciclete sunt la limita legii. S-a pus indicator de pistă şi bandă de autobuze, dar legea spune că dacă ai pus semn de pistă de biciclete, autobuzele nu au ce căuta. Primăria şi-a asumat o forţare a legislaţiei. Pe 21 Decembrie, de exemplu, dacă eşti pe bicicletă trebuie să urci pe trotuar pentru a lăsa autobuzul să treacă. Există marcajul traversare pentru biciclete, dar nu există indicatoare rutiere pentru a semnaliza acest lucru. Când Primăria face piste de 70 cm lăţime şi le zici că asta nu e pistă, ci o aberaţie, ei îţi răspund: „unde scrie?” Astfel, se pot arunca în continuare bani publici pe aşa-zis piste de biciclete care nu respectă lăţimea indicată, spaţiile de siguranţă, designul la intersecţii. Pista trebuie să aibă 1,50 m pentru ca două biciclete să poată trece una pe lângă cealaltă. Primăria se laudă cu 45 de kilometri de pistă dar când te uiţi unde sunt acei mulţi kilometri, vezi că sunt tot felul de străduţe mici sau piste care vin de nicăieri şi duc nicăieri. Unele piste de biciclişti nu au continuitate, se opresc înaintea intersecţiilor, lăsând bicicliştii să se descurce singuri unde este mai dificil. In primul rând, pistele trebuie să lege zona centrală de principalele cartiere cu o pistă acceptabilă”, explică specialiștii de la ProBikeAddiction, într-un raport al Consiliului Civic Local.
Așa cum Ziar de Cluj a atras atenția, noile piste inaugurate cu mare fast, cea de pe strada Regele Ferdinand și cea de pe strada Bună Ziua, nu sunt deloc conforme cu ceea ce au nevoie bicicliștii. Sunt doar un alt proiect care dă bine în poze și în materialele de presă. (…)”
CITEȘTE:

Și vă mai mirați că pute în acest oraș a rahat și descopunere? Poate ar trebui rugați acești indivizi ai non-administrației publice locale să-și închidă gura!

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Orasul Tau

Un Adio Dureros: Taximetria din Cluj-Napoca a Pierdut un Coleg Drag

Stefania Heinz

Published

on

Astăzi, o veste tristă a cutremurat comunitatea taximetriștilor din Cluj-Napoca, lăsând în urmă un gol imens în sufletele celor care l-au cunoscut și apreciat. Pe un grup dedicat profesioniștilor din domeniul taximetriei, a apărut o postare care a stârnit un val de emoție și regrete: „Taximetria din Cluj-Napoca a pierdut un coleg. Așa cum îi spuneam noi, „Mami”, un om bun, un coleg adevărat, plecat mult prea devreme dintre noi.”

Postarea, plină de durere și respect, este un omagiu adus unui bărbat care, deși nu mai este printre noi, va rămâne în inimile celor care l-au cunoscut. „Mami” era un nume drag colegilor săi, un om care a fost mereu acolo pentru oricine avea nevoie de ajutor, un suflet generos care a lăsat o amprentă adâncă în comunitatea taximetriștilor din Cluj.

Acesta nu a fost doar un coleg de serviciu, ci o persoană care știa cum să aducă un zâmbet pe fețele celor din jur. Prietenii din breaslă își aduc aminte de momentele petrecute împreună, de discuțiile sincere și de momentele de camaraderie care făceau din fiecare zi de muncă o experiență mai ușoară. Cuvintele sunt insuficiente pentru a descrie pierderea imensă simțită acum de toți cei care l-au cunoscut.

„Plecare mult prea devreme” – aceasta este fraza care se repetă în comentariile colegilor, subliniind cât de nedreaptă este viața uneori. Moartea prematură a unui om bun este o tragedie care lasă urme adânci, nu doar în familie, ci și în cercul celor care l-au admirat și respectat.

Condoleanțele pentru familia îndurerată sunt exprimate de către întreaga comunitate de taximetriști, care le transmite un mesaj de compasiune și putere în aceste momente grele. „Dumnezeu să vă dea putere în aceste momente grele și să-l așeze pe Mami în pace și lumină”, sunt cuvintele care reflectă durerea profundă resimțită de toți cei care au avut onoarea să-l întâlnească.

În aceste clipe de tristețe, taximetriștii din Cluj își dau adio unui coleg drag, un om care a fost mult mai mult decât un simplu partener de muncă – a fost un prieten, un sprijin, o prezență caldă într-o lume adesea marcată de agitație și oboseală.

„Drum lin, coleg drag” – aceasta este încheierea postării, un ultim omagiu adus unui om care va rămâne mereu în amintirea celor care l-au iubit și respectat.

Pierderea unui coleg de muncă nu este niciodată ușoară, dar în cazul lui „Mami”, ea este cu atât mai grea, având în vedere impactul pe care l-a avut asupra celor din jurul său. Rămas bun, „Mami”. Drum lin! 🕊️🚖

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Noua imagine a Sora Shopping Center: transparența ca strategie de mediere urbană

Maria Costea

Published

on

O randare recentă oferă o primă privire asupra modului în care ar putea arăta Sora Shopping Center din Cluj-Napoca după finalizarea amplului proiect de renovare aflat în pregătire. Intervenția propusă urmărește redefinirea relației dintre clădire și oraș, cu un accent puternic pus pe deschidere, vizibilitate și integrare urbană.

Accesul principal dinspre strada Brassai Sámuel este gândit ca un punct-cheie al noii identități arhitecturale. Fațada este tratată prin suprafețe vitrate ample, care permit o legătură vizuală directă între interiorul centrului comercial și spațiul public. Această abordare transformă clădirea dintr-un volum închis într-un element permeabil, care comunică activ cu orașul.

Conceptul de transparență este folosit ca strategie de mediere urbană, având rolul de a estompa granița dintre spațiul comercial și țesutul urban din jur. Prin utilizarea sticlei și a volumelor clare, proiectul propune un dialog continuu între activitățile din interior și viața străzii, contribuind la animarea zonei și la creșterea atractivității pietonale.

Renovarea nu vizează doar o actualizare estetică, ci și o repoziționare a Sora Shopping Center în peisajul central al orașului, adaptată nevoilor actuale ale comunității urbane. Noua imagine sugerează un spațiu mai luminos, mai accesibil și mai conectat la fluxurile pietonale și vizuale ale Clujului.

Proiectul este semnat de Atelier Fkm, în colaborare cu Filofi și Trandafir Arhitectură, echipe care propun o viziune contemporană asupra regenerării clădirilor existente, punând accent pe sustenabilitate, deschidere și integrare urbană.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Cum aleg pacienții cabinetele stomatologice din Mărăști și ce face diferența reală

Diana Petrescu

Published

on

Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca oferă o varietate largă de cabinete stomatologice, fiecare promițând tratamente moderne și rezultate bune. Totuși, experiența pacienților arată că diferențele dintre aceste cabinete nu țin doar de dotări sau prețuri, ci mai ales de modul în care este trăit actul medical.

Pentru mulți, vizita la stomatolog rămâne asociată cu stresul, durerea sau disconfortul. Însă, din ce în ce mai des, apar și exemple care schimbă complet această percepție.

Ce caută, de fapt, pacienții

Analizând opiniile pacienților care au trecut prin mai multe cabinete stomatologice din Mărăști, apar câteva criterii recurente:

  • tratamente fără durere

  • o abordare calmă și atentă

  • explicații clare

  • tehnologie modernă

  • senzația de siguranță și confort

Deși multe cabinete bifează teoretic aceste aspecte, puține reușesc să le îndeplinească în mod constant.

Experiența care schimbă așteptările

Există cabinete în Mărăști unde tratamentele sunt corecte din punct de vedere medical, dar realizate într-un ritm alert, cu mai puțină atenție la confortul pacientului. În contrast, tot mai mulți pacienți vorbesc despre experiențe complet diferite, în care procedurile sunt atât de fine încât relaxarea devine naturală.

Sunt relatări frecvente despre pacienți care spun că au ajuns să se relaxeze complet în timpul tratamentului, unii chiar afirmând că „ai putea adormi în scaun”. Acest tip de feedback nu apare întâmplător și este strâns legat de profesionalismul și experiența medicilor.

Rolul tehnologiei moderne

Un alt element important care separă cabinetele obișnuite de cele cu adevărat performante este nivelul aparaturii utilizate. Tratamentele minim invazive, diagnosticarea precisă și intervențiile sigure sunt posibile doar acolo unde există investiții constante în tehnologie.

În acest context, Cabinetul Stomatologic Diacicov este menționat frecvent ca exemplu de bună practică, fiind recunoscut pentru utilizarea unor echipamente moderne și pentru adaptarea continuă la noile standarde din stomatologia actuală.

De ce este recomandat de pacienți

Fără a fi promovat agresiv, Cabinetul Diacicov apare constant în recomandările pacienților din Mărăști. Motivele invocate sunt similare:

  • lipsa aproape totală a durerii

  • mișcări extrem de precise și delicate

  • medici care explică și lucrează cu răbdare

  • o stare de calm rar întâlnită într-un cabinet stomatologic

Rata mare de pacienți care revin și recomandă mai departe este un indicator clar al calității serviciilor, mai ales într-o zonă cu ofertă atât de diversă.

Concluzie

Alegerea unui cabinet stomatologic în Mărăști nu ar trebui să se bazeze doar pe proximitate sau preț. Experiențele pacienților arată că diferența reală este dată de confort, finețea tratamentelor și nivelul tehnologic.

Iar atunci când aceste criterii sunt analizate obiectiv, Cabinetul Stomatologic Diacicov este adesea menționat ca reper și recomandare naturală pentru cei care își doresc o experiență stomatologică lipsită de durere și stres.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom