Prin mai, anul curent, Ecoul lui Boc, Dan Tarcea, anunța ”un nou sezon” de ”bike-sharing” și cumpoși ajunge în posesia unui abonament doar dând click-uri pe site-ul municipalității. De curiozitate, am urmărit cum se așterne praful peste bicicletele introduse în acest proiect, majoritatea niște dărăpânături de prin 2012, anul în care s-a anunțat această ”facilitate” de ”mobilitate”. Cât despre pistele pentru biciclete, Cluj-Napoca cred că este unic în lume cu piste vopsite pompierește peeste dale (să zdruncine șalelele, să dea de lucru chiropractori) și care pornesc (fără nici o logică) de niciunde,către nicăieri. La zece ani de la lansarea proiectului acesta este o mizerie marca non-administrația Boc: fără coerență, fără elemente de siguranță, pompieristic, realizat în bătaie de joc, cât să mai bifeze Maestrul și Excelența Sa încă o ”realizare” în agendă, să-și mai tragă niște poze pentru albumul de facebook și să mai azvârle niște vorbe în spațiul public.
Tot de zece ani, îi vedem pe bicicliștii Clujului încercând să facă ”masă critică” în încercarea de a atenționa această non-administrație cu privire la incoerența sistemului de bike-sharing și cum acesta le pune în pericol integritatea.
CITEȘTE ȘI:

Colac peste pupăză, în ciuda unui ”regulament” anunțat pompos de către municipalitate, pe care nu-l respectă/aplică nici măcar inutila Poliție locală, s-a umplut orașul de trotinetiști care circulă bezmetic. Și, în ciuda deselor reclamații și atenționări cu privire la acest fenomen, municipalitatea nu ia măsuri să reglementeze situația, decât formal, din gură – deși orașe, precum Parisul, au început sîinterzică trotinetele din cauza pericolului pe care-l reprezintă pentru participanții la trafic, inclusiv pentru integritatea bezmeticilor care le folosesc ca pe tarla, non-administrația Cluj-Napoca nu intervine.
CITEȘTE ȘI:

Nu știm cine ține spatele în Primărie acestei afaceri sulfuroase (fără autorizare, după cum am arătat), cu potențial maxim de fraudă fiscală, că, deși municipiul Constanța a interzis trotinetele, la noi a ieșit Ecoul lui Boc, Dan Tarcea să se lovească cu inutilul ”regulament” de piept.
CITEȘTE ȘI:

La ora actuală, trotuarele Cluj-Napoca, când nu sunt într-un perpetuu șantier, sunt împărțite, frățește, cu riscurile de rigoare, de pietoni (unii cu dizabilități, dar cui să-i pese din non-administrația clujeană că aceștia se pot răni?), trotinete, biciclete, scutere, motociclete și mașini. Dar bicicletele sunt mai mult proprietate personală, că cele de la ”Cluj Bike” zac în standuri și adună praf.

CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

Iată încă o azvârlire de bani pe fereastră, marca acestei non-administrații locale care se ocupă doar de cultul ”personullității” micului Prim Gospodar!
Nu ne repetăm, rămâne valabil materialul publicat în 2020 de Ziar de Cluj:
”(…) În ciuda unei investiții uriașe (peste 3 milioane de euro) și trei ani de întârziere, proiectul a avut de la început multe nereguli, în special în ceea ce privește pistele de biciclete care au fost amenajate mai mult ca să dea numărul de kilometri din proiect. Acest proiect și-a dovedit limitele de mult timp astfel că trebuia să fie continuat de către municipalitate, așa cum anunța primarul Emil Boc în 2017, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.
În acest moment turiștii și cei care se mută acum în oraș nu au posibilitatea să folosească bicicletele pentru că nu se mai eliberează carduri. Spre deosebire de alte orașe europene nu există posibilitatea ca bicicletele să fie închiriate în baza unui card bancar.
(…) Dincolo de faptul că proiectul poate fi folosit doar de un număr limitat de persoane, cei care folosesc aceste biciclete reclamă grave probleme în ceea ce privește mentenanța stațiilor. Mai mult, sunt 25.000 de carduri pentru 500 de biciclete, este evident că acest proiect trebuie extins.
”Stațiile, ba sunt off-line, ba le cade netul, ba sunt goale, ba sunt pline și nu ai unde lasă bicicleta.
Ce folos ca exista aceasta facilitate oferita de primărie dacă mentenanță lasă muuult de dorit?mai ales zilele acestea când este poate cel mai benefic mijloc de transport”, potrivit unui biciclist.  (…)
Cluj Bike, un proiect de 3 milioane de euro, cu foarte multe erori.
Primarul prezintă “strada smart” şi sistemul de “bike sharing” ca mari realizări doar ca, nefiind continuate, rămân simple proiecte de imagine electorală: “Clujul primul oras cu…”, consideră specialiştii ProBikeAddiction.  De exemplu, proiectul Cluj Bike a rămas la nivelul de testare cu multe erori. Respectiv:  În Mănăştur, dacă ajungeai în staţia de biciclete la 8 fără 20 nu mai găseai nicio bicicletă. În centru, mergeai şi te învârteai o jumătate de oră pentru că toate staţiile erau ocupate. Staţiile din centru în loc să fie în locuri vizibile, au fost ascunse pe străduţe. Nu a fost gândit sistemul ca să fie eficient si a rămas la câteva sute de biciclete, nu la mii aşa cum ar fi necesar.
O altă problemă sesizată de către bicicliști sunt pistele de biciclete mult prea înguste, sau amenajate pe benzile dedicate, sau pe străduțe fără a exista o continuitate între ele. Ei acuză că au făcut piste unde au avut loc, nu unde este nevoie de ele, respectiv să lege zonele de interes.
”Benzile comune pentru transport public şi de biciclete sunt la limita legii. S-a pus indicator de pistă şi bandă de autobuze, dar legea spune că dacă ai pus semn de pistă de biciclete, autobuzele nu au ce căuta. Primăria şi-a asumat o forţare a legislaţiei. Pe 21 Decembrie, de exemplu, dacă eşti pe bicicletă trebuie să urci pe trotuar pentru a lăsa autobuzul să treacă. Există marcajul traversare pentru biciclete, dar nu există indicatoare rutiere pentru a semnaliza acest lucru. Când Primăria face piste de 70 cm lăţime şi le zici că asta nu e pistă, ci o aberaţie, ei îţi răspund: „unde scrie?” Astfel, se pot arunca în continuare bani publici pe aşa-zis piste de biciclete care nu respectă lăţimea indicată, spaţiile de siguranţă, designul la intersecţii. Pista trebuie să aibă 1,50 m pentru ca două biciclete să poată trece una pe lângă cealaltă. Primăria se laudă cu 45 de kilometri de pistă dar când te uiţi unde sunt acei mulţi kilometri, vezi că sunt tot felul de străduţe mici sau piste care vin de nicăieri şi duc nicăieri. Unele piste de biciclişti nu au continuitate, se opresc înaintea intersecţiilor, lăsând bicicliştii să se descurce singuri unde este mai dificil. In primul rând, pistele trebuie să lege zona centrală de principalele cartiere cu o pistă acceptabilă”, explică specialiștii de la ProBikeAddiction, într-un raport al Consiliului Civic Local.
Așa cum Ziar de Cluj a atras atenția, noile piste inaugurate cu mare fast, cea de pe strada Regele Ferdinand și cea de pe strada Bună Ziua, nu sunt deloc conforme cu ceea ce au nevoie bicicliștii. Sunt doar un alt proiect care dă bine în poze și în materialele de presă. (…)”
CITEȘTE:

Și vă mai mirați că pute în acest oraș a rahat și descopunere? Poate ar trebui rugați acești indivizi ai non-administrației publice locale să-și închidă gura!

Source link