Connect with us

Prin Oras

Bike-Sharing, un proiect de PR și atât. Iar trotinetele electrice, ”cu spate în primărie”, au îngropat și ce nu s-a realizat

Alex Campian

Published

on

Bike-Sharing, un proiect de PR și atât. Iar trotinetele electrice, ”cu spate în primărie”, au îngropat și ce nu s-a realizat

Prin mai, anul curent, Ecoul lui Boc, Dan Tarcea, anunța ”un nou sezon” de ”bike-sharing” și cumpoși ajunge în posesia unui abonament doar dând click-uri pe site-ul municipalității. De curiozitate, am urmărit cum se așterne praful peste bicicletele introduse în acest proiect, majoritatea niște dărăpânături de prin 2012, anul în care s-a anunțat această ”facilitate” de ”mobilitate”. Cât despre pistele pentru biciclete, Cluj-Napoca cred că este unic în lume cu piste vopsite pompierește peeste dale (să zdruncine șalelele, să dea de lucru chiropractori) și care pornesc (fără nici o logică) de niciunde,către nicăieri. La zece ani de la lansarea proiectului acesta este o mizerie marca non-administrația Boc: fără coerență, fără elemente de siguranță, pompieristic, realizat în bătaie de joc, cât să mai bifeze Maestrul și Excelența Sa încă o ”realizare” în agendă, să-și mai tragă niște poze pentru albumul de facebook și să mai azvârle niște vorbe în spațiul public.
Tot de zece ani, îi vedem pe bicicliștii Clujului încercând să facă ”masă critică” în încercarea de a atenționa această non-administrație cu privire la incoerența sistemului de bike-sharing și cum acesta le pune în pericol integritatea.
CITEȘTE ȘI:

Colac peste pupăză, în ciuda unui ”regulament” anunțat pompos de către municipalitate, pe care nu-l respectă/aplică nici măcar inutila Poliție locală, s-a umplut orașul de trotinetiști care circulă bezmetic. Și, în ciuda deselor reclamații și atenționări cu privire la acest fenomen, municipalitatea nu ia măsuri să reglementeze situația, decât formal, din gură – deși orașe, precum Parisul, au început sîinterzică trotinetele din cauza pericolului pe care-l reprezintă pentru participanții la trafic, inclusiv pentru integritatea bezmeticilor care le folosesc ca pe tarla, non-administrația Cluj-Napoca nu intervine.
CITEȘTE ȘI:

Nu știm cine ține spatele în Primărie acestei afaceri sulfuroase (fără autorizare, după cum am arătat), cu potențial maxim de fraudă fiscală, că, deși municipiul Constanța a interzis trotinetele, la noi a ieșit Ecoul lui Boc, Dan Tarcea să se lovească cu inutilul ”regulament” de piept.
CITEȘTE ȘI:

La ora actuală, trotuarele Cluj-Napoca, când nu sunt într-un perpetuu șantier, sunt împărțite, frățește, cu riscurile de rigoare, de pietoni (unii cu dizabilități, dar cui să-i pese din non-administrația clujeană că aceștia se pot răni?), trotinete, biciclete, scutere, motociclete și mașini. Dar bicicletele sunt mai mult proprietate personală, că cele de la ”Cluj Bike” zac în standuri și adună praf.

CITEȘTE ȘI:

CITEȘTE ȘI:

Iată încă o azvârlire de bani pe fereastră, marca acestei non-administrații locale care se ocupă doar de cultul ”personullității” micului Prim Gospodar!
Nu ne repetăm, rămâne valabil materialul publicat în 2020 de Ziar de Cluj:
”(…) În ciuda unei investiții uriașe (peste 3 milioane de euro) și trei ani de întârziere, proiectul a avut de la început multe nereguli, în special în ceea ce privește pistele de biciclete care au fost amenajate mai mult ca să dea numărul de kilometri din proiect. Acest proiect și-a dovedit limitele de mult timp astfel că trebuia să fie continuat de către municipalitate, așa cum anunța primarul Emil Boc în 2017, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.
În acest moment turiștii și cei care se mută acum în oraș nu au posibilitatea să folosească bicicletele pentru că nu se mai eliberează carduri. Spre deosebire de alte orașe europene nu există posibilitatea ca bicicletele să fie închiriate în baza unui card bancar.
(…) Dincolo de faptul că proiectul poate fi folosit doar de un număr limitat de persoane, cei care folosesc aceste biciclete reclamă grave probleme în ceea ce privește mentenanța stațiilor. Mai mult, sunt 25.000 de carduri pentru 500 de biciclete, este evident că acest proiect trebuie extins.
”Stațiile, ba sunt off-line, ba le cade netul, ba sunt goale, ba sunt pline și nu ai unde lasă bicicleta.
Ce folos ca exista aceasta facilitate oferita de primărie dacă mentenanță lasă muuult de dorit?mai ales zilele acestea când este poate cel mai benefic mijloc de transport”, potrivit unui biciclist.  (…)
Cluj Bike, un proiect de 3 milioane de euro, cu foarte multe erori.
Primarul prezintă “strada smart” şi sistemul de “bike sharing” ca mari realizări doar ca, nefiind continuate, rămân simple proiecte de imagine electorală: “Clujul primul oras cu…”, consideră specialiştii ProBikeAddiction.  De exemplu, proiectul Cluj Bike a rămas la nivelul de testare cu multe erori. Respectiv:  În Mănăştur, dacă ajungeai în staţia de biciclete la 8 fără 20 nu mai găseai nicio bicicletă. În centru, mergeai şi te învârteai o jumătate de oră pentru că toate staţiile erau ocupate. Staţiile din centru în loc să fie în locuri vizibile, au fost ascunse pe străduţe. Nu a fost gândit sistemul ca să fie eficient si a rămas la câteva sute de biciclete, nu la mii aşa cum ar fi necesar.
O altă problemă sesizată de către bicicliști sunt pistele de biciclete mult prea înguste, sau amenajate pe benzile dedicate, sau pe străduțe fără a exista o continuitate între ele. Ei acuză că au făcut piste unde au avut loc, nu unde este nevoie de ele, respectiv să lege zonele de interes.
”Benzile comune pentru transport public şi de biciclete sunt la limita legii. S-a pus indicator de pistă şi bandă de autobuze, dar legea spune că dacă ai pus semn de pistă de biciclete, autobuzele nu au ce căuta. Primăria şi-a asumat o forţare a legislaţiei. Pe 21 Decembrie, de exemplu, dacă eşti pe bicicletă trebuie să urci pe trotuar pentru a lăsa autobuzul să treacă. Există marcajul traversare pentru biciclete, dar nu există indicatoare rutiere pentru a semnaliza acest lucru. Când Primăria face piste de 70 cm lăţime şi le zici că asta nu e pistă, ci o aberaţie, ei îţi răspund: „unde scrie?” Astfel, se pot arunca în continuare bani publici pe aşa-zis piste de biciclete care nu respectă lăţimea indicată, spaţiile de siguranţă, designul la intersecţii. Pista trebuie să aibă 1,50 m pentru ca două biciclete să poată trece una pe lângă cealaltă. Primăria se laudă cu 45 de kilometri de pistă dar când te uiţi unde sunt acei mulţi kilometri, vezi că sunt tot felul de străduţe mici sau piste care vin de nicăieri şi duc nicăieri. Unele piste de biciclişti nu au continuitate, se opresc înaintea intersecţiilor, lăsând bicicliştii să se descurce singuri unde este mai dificil. In primul rând, pistele trebuie să lege zona centrală de principalele cartiere cu o pistă acceptabilă”, explică specialiștii de la ProBikeAddiction, într-un raport al Consiliului Civic Local.
Așa cum Ziar de Cluj a atras atenția, noile piste inaugurate cu mare fast, cea de pe strada Regele Ferdinand și cea de pe strada Bună Ziua, nu sunt deloc conforme cu ceea ce au nevoie bicicliștii. Sunt doar un alt proiect care dă bine în poze și în materialele de presă. (…)”
CITEȘTE:

Și vă mai mirați că pute în acest oraș a rahat și descopunere? Poate ar trebui rugați acești indivizi ai non-administrației publice locale să-și închidă gura!

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom