Connect with us

Sport

Sondaj. Cine încurcă traficul: șoferii prea lenți sau cei care merg prea repede?

Stefan Petre

Published

on

Mașini oprite în trafic de polițiști. Foto: Facebook Inspectoratul de Poliție Județean Cluj

Actualitate

Doar 3 șoferi români din 10 respectă, de obicei, limita de viteză atunci când circulă în oraș, arată un sondaj la care au participat 8.225 de şoferi.

Mașini oprite în trafic de polițiști. Foto: Facebook Inspectoratul de Poliție Județean Cluj

  
4 şoferi din 10 întâlnesc zilnic în trafic şoferi care fac zig-zag-uri (schimbă benzile foarte des, de obicei brusc sau agresiv); Un şofer din 4 se mută aproape de fiecare dată de pe o bandă pe alta, dacă pe banda pe care se află circulaţia este mai lentă. Timpul „câştigat” în urma acestei manevre este estimat, în majoritatea cazurilor, la sub 10 minute;Doar 3 șoferi români din 10 respectă, de obicei, limita de viteză atunci când circulă în oraș, numărul scăzând la 2 din 10 atunci când vorbim de circulația în afara localităților;Şoferii care circulă peste limita de viteză încurcă mai mult traficul decât cei care circulă mai lent, în opinia participanţilor la sondaj;Un conducător auto din 4 se mută aproape de fiecare dată de pe o bandă pe alta, dacă pe banda pe care se află circulaţia este mai lentă. Majoritatea celor care apelează la această manevră estimează – fără a măsura concret – că timpul „câştigat” este de sub 10 minute. În realitate, „economia” de timp este, de cele mai multe ori, neglijabilă şi nu justifică riscurile.Sondajul a evaluat atitudinile şi percepţiile conducătorilor auto în ceea ce priveşte o serie de comportamente care cresc riscul unui accident rutier, dar care, în pofida acestui lucru, sunt des întâlnite în trafic.
CITEȘTE ȘI: Viața bate filmul. Şoferi cu permis sub 1 an, viteze ameţitoare pe Autostrada TransilvaniaSchimbarea agresivă a benzilorAproape 4 şoferi din 10 (36% dintre participanţii la sondaj) întâlnesc zilnic în trafic şoferi care fac zig-zag-uri (schimbă benzile foarte des, de obicei brusc sau agresiv), iar 33%, de câteva ori pe săptămână, arată rezultatele sondajului. De asemenea, 1 şofer din 2 (50% dintre respondenţi) consideră că aceşti conducători auto încurcă foarte mult traficul, iar 28%, destul de mult.Întrebaţi dacă, aflaţi pe o bandă unde maşinile se deplasează mai încet decât pe cealaltă bandă, se mută pe banda care „merge” mai repede, aproape 1 şofer din 4 (24% dintre respondenţi) a declarat că face acest lucru de fiecare dată, iar 33% – destul de des. Motivul principal pentru care fac acest lucru este legat de faptul că „nu le place să piardă timpul în trafic, indiferent dacă se grăbesc undeva sau nu”.CITEȘTE ȘI: Lege nouă. Ce categorii de şoferi nu vor mai putea obţine permisul de conducereCât timp câştigă conducătorii auto schimbând banda „lentă” cu cea pe care se circulă mai repede? Un sfert (25%) dintre respondenţi câştigă „sub 5 minute”, iar 23%, „între 5 – 10 minute”.
Șoferii care merg prea încet și șoferii care merg prea repede – cine încurcă mai mult traficul?Și conducătorii auto care se deplasează prea repede, dar și cei care merg mult prea încet pot pune probleme în trafic. Care categorie, însă, reprezintă un pericol mai mare, în opinia participanților la sondaj?Şoferii consideraţi „mai lenţi” de ceilalţi participanţi la trafic par să fie prezenţi preponderent pe drumurile intravilane. 41% dintre respondenți au declarat că întâlnesc în fiecare zi șoferi care „merg prea încet” în traficul din oraș, iar 30%, de câteva ori pe săptămână. În afara oraşului, doar 27% dintre conducătorii auto menţionează că întâlnesc astfel de şoferi în fiecare zi, iar alţi 27%, de câteva ori pe săptămână. Pe de altă parte, conducătorii auto care se deplasează prea repede par să fie prezenţi într-o măsură mai mare în trafic şi, la rândul lor, sunt mai întâlniţi tot în zonele intravilane. 63% dintre participanţii la sondaj au declarat că întâlnesc zilnic, în traficul din oraş, şoferi care „merg prea repede”, iar 25%, de câteva ori pe săptămână. În afara oraşului, 47% dintre respondenţi întâlnesc zilnic astfel de şoferi, iar 27%, de câteva ori pe săptămână.Conducătorii auto „prea lenţi” sunt percepuţi drept o problemă mai degrabă în afara localităţilor. 17% dintre respondenţi sunt de părere că şoferii care merg prea încet încurcă „foarte mult” traficul din oraş (iar 29% – „destul de mult”) , în timp ce 27% consideră că aceştia încurcă „foarte mult” traficul din afara localităţilor (cu 27% – „destul de mult”).Pe de altă parte, 12%, respectiv 13% dintre respondenţi sunt de părere că aceştia nu încurcă deloc traficul din oraş, respectiv din afara localităţilor.Pe de altă parte, şi şoferii care depăşesc limitele de viteză sunt percepuţi drept problematici. 25% dintre participanţii la sondaj consideră că şoferii care merg prea repede încurcă foarte mult traficul din oraş, iar 31%, „destul de mult”, în timp ce 23% consideră că aceştia încurcă foarte mult traficul din afara localităţilor, iar 26%, destul de mult. Pe de altă parte, 13%, respectiv 21% dintre respondenţi sunt de părere că aceştia nu încurcă deloc traficul din oraş, respectiv din afara localităţilor.Citește continuarea aici.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

Șoc la CFR Cluj! Paszkany și Mureșan, în fața judecății pentru FURT! Prejudiciu de 10 milioane de euro!

Cosmin Ardelean

Published

on

Cutremur la CFR Cluj! Paszkany și Mureșan, judecați pentru delapidare! Prejudiciu de 10 milioane de euro!

Un nou scandal de proporții zguduie fotbalul clujean! Procesul în care Arpad Paszkany (53 de ani), fost patron al CFR Cluj, și Iuliu Mureșan (71 de ani), fost președinte al clubului, sunt acuzați de infracțiuni grave este pe cale să înceapă.

Tribunalul Cluj a decis începerea procedurilor judiciare în acest dosar, în care Paszkany și Mureșan sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani.

Acuzațiile sunt extrem de grave: cei doi foști conducători ar fi delapidat fonduri provenite din participarea echipei în grupele Ligii Campionilor, provocând un prejudiciu uriaș de aproximativ 10 milioane de euro clubului CFR Cluj. Se presupune că sumele ar fi fost deturnate între anii 2008 și 2013, prin intermediul unor contracte fictive încheiate cu firme offshore.

Arpad Paszkany, care a condus CFR Cluj până în 2017, este acuzat de:

  • Săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat
  • Instigare la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată
  • Instigare la evaziune fiscală în formă agravată și continuată
  • Instigare la spălarea banilor, în formă continuată

Iuliu Mureșan, înlăturat din conducerea clubului în aceeași perioadă cu Paszkany, este considerat complice la săvârșirea acestor fapte.

Între timp, Arpad Paszkany trăiește în Marbella, Spania, alături de iubita sa cu 24 de ani mai tânără, Antonela Pătruț, cunoscută pentru participarea la emisiunea “Insula Iubirii”.

Această perioadă controversată din istoria clubului CFR Cluj contrastează puternic cu succesele sportive obținute sub conducerea lui Paszkany: promovarea în Superliga, câștigarea a trei campionate și participarea în Liga Campionilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite